Noi reguli europene pentru etichetarea alimentelor

Deputaţii europeni au votat pentru indicarea informaţiilor nutriţionale şi recomandările cu privire la consumul zilnic pe toate etichetele produselor alimentare. Membrii Parlamentului European (PE) susţin, între altele, ca şi cantitatea de proteine, glucide, fibre şi acizi graşi trans-naturali şi artificiali să fie inclusă undeva, pe ambalaj.

Etichetele de pe produsele alimentare ar trebui să conţină informaţii nutriţionale, precum şi recomandări cu privire la consumul zilnic, se arată într-un comunicat al PE, în care se subliniază cum şi ce au votat deputaţii europeni.

Deputaţii europeni au respins propunerea de introducere a sistemului tip "semafor" pentru menţionarea conţinutului de sare, zahăr, grăsimi în produsele alimentare procesate, în schimb, aceştia au susţinut propunerea Comisiei potrivit căreia cantitatea de lipide, acizi graşi saturaţi, zaharuri, sare şi energie trebuie indicată pe partea frontală a ambalajului.

Potrivit raportului, informaţiile trebuie însoţite de recomandări privind consumul zilnic şi exprimate per 100 gr sau 100 ml. Europarlamentarii doresc ca şi cantitatea de proteine, glucide, fibre şi acizi graşi trans-naturali şi artificiali să fie inclusă undeva, pe ambalaj.

Etichetarea obligatorie a ţării de origine, extinsă la mai multe produse

Deşi etichetarea obligatorie a ţării de origine există deja pentru anumite produse, precum carnea de vită, miere, fructe şi legume proaspete şi ulei de măsline, deputaţii susţin extinderea etichetării obligatorii şi asupra tuturor tipurilor de carne, produselor lactate, fructelor şi legumelor şi produselor cu un ingredient, se mai arată în comunicat.

Ţara de origine trebuie menţionată şi pentru carnea şi peştele utilizate din produsele procesate. Carnea, respectiv produsele din carne obţinute de la animale care nu au fost asomate înainte de sacrificare, ci au fost sacrificate ritualic trebuie etichetate ca atare.

Deputaţii doresc ca alimentele care nu au fost preambalate, precum carnea de la măcelărie, să fie exceptate de la regulile privind etichetarea. Microîntreprinderile care produc alimente produse artizanal ar trebui, de asemenea, excluse.

PE trebuie să ajungă la acord cu Consiliul, iar odată ce legislaţia va fi adoptată, întreprinderile cu profil alimentar vor avea trei ani la dispoziţie pentru a se adapta la noile reguli. Operatorii mai mici, care dispun de un număr mai mic de 100 de angajaţi şi de o cifră de afaceri sub 5 milioane de euro, vor avea 5 ani la dispoziţie.