Noile reguli îi alungă pe micii producători din pieţe

▲ De la 1 februarie, produsele de origine animală de pe tarabe trebuie ambalate conform normelor europene şi comercializate într-un spaţiu care să respecte regulile de igienă ▲ De exemplu, laptele nu mai poate fi comercializat decât în recipiente din sticlă etichetate cu data la care a fost muls şi cu numele producătorului ▲ Potrivit autorităţilor, noile norme sanitar-veterinare au în vedere refacerea trasabilităţii produselor alimentare în cazul unor eventuale îmbolnăviri şi respectarea normelor de igienă de către micii producători ▲

Producătorii care vor să vândă în pieţe lapte, brânză, carne, peşte sau ouă trebuie să obţină aceste produse în spaţii conforme cu regulile sanitar-veterinare în vigoare, animalele să fie sănătoase, evoluţia acestora fiind urmărite prin intermediul acţiunilor sanitar-veterinare obligatorii. Produsele nu trebuie să fie falsificate şi să prezinte caracteristicile organoleptice (culoare, miros, gust şi consistenţă) specifice, să fie transportate, păstrate şi prezentate spre vânzare în ambalaje curate, neruginibile şi uşor de spălat şi dezinfectat, precum şi să ofere informaţii consumatorului privind numele producătorului, denumirea produsului, data obţinerii.

Astfel, laptele nu va mai fi vândut în PET-uri, ci doar în recipiente din sticlă etichetate cu data la care a fost muls şi cu numele producătorului. Brânza va trebui să fie ambalată în vid şi etichetată.

În afara acestor condiţii care trebuie respectate de micii producători, potrivit unui ordin al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), intrat în vigoare pe 1 februarie, comercianţii trebuie să facă dovada plăţii unei taxe pe baza unui document eliberat de direcţiile judeţene ale ANSVSA. În funcţie de produsul comercializat, taxa poate fi de 10 lei pentru laptele crud, ouă, miere, peşte şi de 300 de lei pentru produsele procesate din lapte sau carne.

În ceea ce priveşte spaţiile de vânzare, acestea trebuie să fie înregistrate sanitar-veterinar, să existe dotări pentru asigurarea condiţiilor minime de igienă, în funcţie de sortimentul expus spre vânzare, iar persoanele care vând produsele trebuie să respecte regulile generale de igienă personală, şi anume să poarte halate, şorţuri şi bonete curate.

Potrivit estimărilor, în România există, la ora actuală, aproximativ 350.000 de mici producători particulari care fac vânzări directe.

Producătorii, nepregătiţi

Chiar din prima zi de aplicare a ordinului ANSVSA, inspectorii au demarat controale în pieţe. Nici unul dintre cei peste 200 de producători de lapte şi brânză prezenţi ieri în pieţele din Buzău nu s-au conformat legislaţiei sanitar-veterinare. Directorul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Buzău, dr. Marijan Milea, a declarat, pentru Agerpres, că echipele de control au atenţionat producătorii să intre în legalitate şi să-şi înregistreze documentele la Direcţia sanitar-veterinară. Acesta a precizat că, în cazul procesatorilor, intrarea în legalitate se va face prin înregistrarea la Camerele de Comerţ, Industrie şi Agricultură, întrucât sunt persoane juridice.

Potrivit sursei citate, nici un producător nu s-a conformat noilor norme sanitar-veterinare. Autorităţile au susţinut că cei care vor veni nepregătiţi, fie nu vor mai avea acces în pieţele agroalimentare, fie vor fi amendaţi.

Potrivit directorului Milea, amenzile se vor situa între 1.000 şi 3.000 de lei şi îi vor descuraja pe producătorii care nu respectă legea, iar „micii crescători, cu una-două bovine, vor da faliment sau se vor asocia cu procesatorii mari care deja au depus documentaţiile de înregistrare“.