Nominalizări oficiale pentru posturile de conducere din UE

După negocieri tensionate care au avut loc joia trecută la Bruxelles, liderii UE au agreat să o nominalizeze pe actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru un al doilea mandat de cinci ani în cea mai importantă funcție de la Bruxelles, pe premierul eston Kaja Kallas, pentru postul de șef al afacerilor externe ale UE, ocupat acum de Josep Borrell, și pe fostul premier portughez António Costa pentru postul de președinte al Consiliului European, ocupat acum de Charles Michel. Nominalizările vor primi un vot în Parlamentul European luna viitoare.

Toți cei trei fac parte din grupurile politice pro-europene favorabile aprofundării integrării europene şi consolidării prerogativelor Bruxelles-ului, respectiv popularii (PPE), social-democraţii (S&D) şi liberalii (Renew). Ursula von der Leyen este din PPE, António Costa este social-democrat, iar Kaja Kallas este liberală. 

Negocierile care au dus la acordul privind cele trei nominalizări au fost purtate de șase lideri: premierii polonez şi grec, Donald Tusk şi Kyriakos Mitsotakis, din partea PPE, cancelarul german Olaf Scholz și premierul spaniol Pedro Sánchez din partea social-democraţilor, preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul interimar olandez Mark Rutte din partea liberalilor. 

Decizia luată de cei șase, în cadru restrâns, a provocat iritarea Giorgiei Meloni, lidera informală a grupului Conservatorilor şi Reformiştilor europeni (ECR), al treilea ca importanță în Parlamentul European. Ea și-a manifestat deschis nemulţumirea față de „oligarhia” formată de cei șase lideri care au ignorat succesul suveraniștilor și euroscepticilor în recentele alegeri. Potrivit Politico, nu le-a răspuns la telefon liderilor europeni care au încercat să discute cu ea după înţelegerea convenită între cei şase şi din care ea a fost exclusă. Mai mult, Meloni s-a abținut ulterior de la votul pentru Ursula von der Leyen și a votat împotriva celorlalte două candidaturi. 

Donald Tusk a încercat să calmeze tensiunile generate de nemulţumirea Giorgiei Meloni. „Un lucru vreau să-l spun clar: nimeni nu respectă Italia şi pe Giorgia Meloni mai mult decât mine”, a spus premierul polonez. El a motivat întâlnirea restrânsă a celor şase lideri pentru numirile în funcţiile de top susţinând că singura intenţie a acestui format a fost de a se avansa mai rapid la negocieri şi a asigurat că „nu există Europa fără Italia şi nici o decizie nu se ia fără premierul Meloni”.

Totuşi, Giorgia Meloni se vede pusă în faţa faptului împlinit, având în vedere că ea și partenerii săi conservatori, precum Viktor Orban sau Marine Le Pen, nu pot forma în Consiliul European minoritatea de blocaj pentru a împiedica aceste numiri care se decid prin majoritate calificată.

Potrivit unor diplomaţi, von der Leyen i-ar putea cere sprijinul lui Meloni oferind Italiei un portofoliu puternic în noua Comisie. Este vorba de postul de vicepreşedinte al Comisiei, scrie Financial Times, dorit însă și de Franța. (C. Z.)