Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Nori polonezi deasupra Uniunii Europene

Nori polonezi deasupra Uniunii Europene

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 18 Oct, 2021

Tensiunile dintre Varșovia și Bruxelles au început în 2015, odată cu venirea la putere a Partidului Lege şi Justiţie, formațiune conservatoare care s-a opus constant cerințelor UE privind respectarea statului de drept sau a libertății presei. Iar recenta decizie a Tribunalului Constituţional polonez, potrivit căreia dreptul național are întâietate în faţa celui european, pune sub semnul întrebării însăși pre­zența Poloniei în UE.

În acest context, premierul polonez Mateusz Morawiecki este așteptat să prezinte mâine în faţa Parlamentului European poziţia ţării sale în disputa cu Bruxellesul privind statul de drept, relatează Reuters, preluat de Agerpres.

„Suntem într-un moment crucial, am putea spune că suntem la o cotitură în istoria UE”, a afirmat Morawiecki într-un discurs ținut joi la Varşovia.

Premierul polonez consideră că instituţiile europene şi-au depăşit mandatul prin încercarea de a opri reformele judiciare şi că decizia Tribunalului Constituţional de la Varşovia atestă întâietatea Constituţiei Poloniei într-un mod care nu este diferit de hotărârile unor instanţe similare din alte state membre.

Punerea în discuţie a supremaţiei dreptului european şi competenţei Curţii de Justiţie a UE, principii de bază ale funcţionării blocului comunitar, a suscitat reacţii de condamnare din partea Comisiei Europene, a unor state ca Franţa şi Germania, precum şi a deputaţilor europeni.

În faţa temerilor unui „Polexit”, peste o sută de mii de polonezi au ieşit în stradă pentru a-şi manifesta sprijinul pentru apartenenţa la Uniune, deși Mateusz Morawiecki a dat asigurări că doreşte ca ţara sa să rămână în UE.

Polonia a fost condamnată de mai multe ori de Curtea de Justiţie a UE pentru controversatele sale reforme judiciare, acuzate că subminează independenţa judecătorilor, dar Varşovia a ripostat reclamând ingerinţa în treburile sale interne.

Pe de altă parte, Parlamentul European îndeamnă Comisia să declanșeze un nou mecanism împotriva Varşoviei, care să con­dițio­neze plata fondurilor europene de respectarea principiilor statului de drept. Un mecanism a cărui legalitate Varşovia, dar și Budapesta, o contestă în faţa Curţii de Justiţie a UE.

Aliat al Guvernului polonez, premierul ungar Viktor Orban a semnat, la rândul lui, o rezoluţie în care afirmă că instituțiile europene fac „eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene”.

Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă „statul de drept” şi „valorile europene” prin reformele făcute în justiţie sau refuzul de a accepta migranţi. Împotriva lor au fost declanșate o serie de proceduri de infringement şi acţiuni la ­Curtea de Justiţie a UE, iar Comisia Europeană încă nu a aprobat planurile lor de redresare şi rezilienţă. (C. Z.)