Noua lege italiană a imigraţiei ilegale a intrat în vigoare

În Italia a intrat în vigoare, la sfârşitul săptămânii trecute, pachetul legislativ privind siguranţa publică şi imigraţia ilegală, prin care străinii extracomunitari aflaţi clandestin pe teritoriul italian sunt consideraţi infractori. Noutatea principală a acestui act normativ este că imigraţia ilegală devine o infracţiune penală, iar străinii descoperiţi de autorităţi fără permis de şedere pot fi, astfel, amendaţi cu sume între 5.000 şi 10.000 de euro şi expulzaţi mult mai rapid decât până în prezent, prin decizii ale tribunalelor. În cazul nerespectării ordinelor de expulzare, ei riscă şi închisoarea.

Potrivit noii legislaţii, imigranţii extracomunitari care îşi declină identitatea sau depun cerere de azil vor putea fi internaţi până la 6 luni, faţă de 2 luni cât era înainte de intrarea în vigoare a pachetui legislativ privind imigraţia ilegală, în centrele de identificare şi expulzare ale Ministerului de Interne, până când autorităţile italiene vor lămuri statutul lor.

Având în vedere că şi până în prezent aceşti clandestini şi cei care îi angajau „la negru“ puteau fi denunţaţi în conformitate cu vechea legislaţie, duritatea noii legi vine din faptul că proprietarii care îi iau chiriaşi sau cei care le dau un loc de muncă imigranţilor vor risca, şi ei, rigorile Codului penal, putând fi acuzaţi de „favorizarea infractorului“.

Ei pot primi astfel pedepse cu închisoarea între şase luni şi trei ani, riscurile la care se expun fiind mai mari decât cele comportate de un imigrant ilegal care şi până în prezent trăia sub spectrul unei posibile expulzări.

Această măsură nu poate avea în plan practic decât o izolare şi mai mare în societatea italiană a imigrantului ilegal, care, astfel, va avea un acces mult mai dificil la cele două atribute de bază ale integrării: locuinţa şi locul de muncă.

Totodată, clandestinii nu vor mai putea beneficia de nici un serviciu public dacă nu vor putea prezenta permisul de şedere, cu excepţia apelării la secţiile de urgenţă ale spitalelor şi posibilitatea înscrierii copiilor lor în învăţământul obligatoriu.

Iar dacă legea nu-i obligă decât pe medicii din spitalele de urgenţă şi pe directorii şcolilor în care învaţă copiii imigranţilor să facă acest denunţ, ministrul de Interne, Roberto Maroni, a ţinut să sublinieze că este o opţiune de conştiinţă a acestor funcţionari publici să recurgă la această măsură.

Îngrijitoarele au termen până în septembrie să-şi reglementeze statutul

În aceste condiţii, presa italiană a prezentat în ultimele luni, pe fondul dezbaterii în Parlament a acestei legi, informaţii despre micşorarea cu circa o treime a numărului de imigranţi care apelează la serviciul de urgenţă al spitalelor, întrebându-se ce se va întâmpla odată cu intrarea în vigoare a legii.

La insistenţele unei mari părţi a opiniei publice, ale opoziţiei de stânga, Bisericii Catolice, ale preşedintelui republicii, Giorgio Napolitano, şi ale unor politicieni din PdL, partenerul de guvernare al Ligii Nordului, ministrul Maroni a acceptat în cele din urmă adoptarea unui act normativ de reglementare a statutului a 300.000 de îngrijitoare de bătrâni, angajate „la negru“ de familiile italiene.

Aceste îngrijitoare au termen până în septembrie să-şi reglementeze şederea, în schimbul plăţii unei taxe de 500 de euro şi al altor criterii, însă Maroni a respins apelul lansat săptămâna aceasta de colegul său din guvern, ministrul Dezvoltării economice, Claudio Scajola, pentru extinderea acestei norme de reglementare la imigranţii ilegali angajaţi „la negru“ şi în alte sectoare.

Patrule „civile de voluntari“ pe străzile din Italia

Totodată, sâmbătă dimineaţa, ministrul Maroni a semnat ordinul cu normele de aplicare a prevederii din acelaşi pachet legislativ referitoare la posibilitatea înfiinţării de către administraţiile locale a patrulelor „civile de voluntari“. Şi această măsură a stârnit multiple controverse la nivelul opiniei publice italiene şi, în pofida asigurărilor lui Maroni că pe străzile oraşelor nu vor ajunge să facă ordine „toţi nebunii“, sindicatele poliţiştilor şi carabinierilor şi-au exprimat deschis teama în legătură cu un eventual val abuzuri şi incidente violente din partea membrilor acestor patrule.

Conform actului normativ semnat sâmbătă de Maroni, în cartierele italiene vor putea patrula echipe de câte trei voluntari, având vârste între 18 şi 65 de ani, fără antecedente penale şi neînarmaţi, rolul lor fiind nu să intervină în cazul constatării unei infracţiuni, ci doar să anunţe forţele de ordine. Ei nu vor putea purta uniforme ale vreunei organizaţii, iar primarii şi prefecţii trebuie să se asigure ca aceste patrule să nu fie politizate şi transformate în miliţii de partid.