Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat, zilele trecute, o propunere legislativă mult așteptată de fermieri. Actul normativ modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în sensul instituirii duratei are
Noua strategie a lui Zelenski: acordurile de securitate bilaterale
La doi ani de la agresiunea Rusiei împotriva țării sale și în contextul slăbirii ajutorului pe care îl primește din Occident, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este într-o campanie de încheiere de acorduri de securitate bilaterale, menite să garanteze Ucrainei sprijin militar şi financiar pe termen lung. Vineri, Zelenski s-a deplasat la Berlin şi Paris unde a parafat astfel de documente, notează AFP.
Ideea acordurilor bilaterale apare în declaraţia comună pe care statele din Grupul G7 (SUA, Canada, Germania, Regatul Unit, Franţa, Italia, Japonia) au adoptat-o la summitul NATO din iulie 2023 de la Vilnius. Acolo se menţionează stabilirea unor „aranjamente şi angajamente de securitate pe termen lung” cu Ucraina, negociate bilateral cu aceasta. Printre angajamentele acordurilor se numără furnizarea de ajutor militar Kievului, susţinerea industriei militare ucrainene, instruirea soldaţilor, transfer de informaţii, sprijinirea apărării cibernetice şi consultări imediate cu Ucraina în eventualitatea unui „viitor atac armat al Rusiei”.
Regatul Unit a fost primul stat care a semnat acordul de securitate, la 12 ianuarie. Au urmat, săptămâna trecută, Germania și Franța. Pentru acorduri similare, Ucraina negociază cu restul ţărilor din G7, dar și cu alte 25 de state, printre care și România, care s-au alăturat iniţiativei.
În viziunea Kievului, acordurile bilaterale trebuie să cuprindă garanții concrete şi semnificative, dar ele nu sunt un substitut al aderării la NATO.
„Au existat speculaţii conform cărora dacă vom încheia suficiente acorduri de acest fel, atunci nu mai avem nevoie de aderare. Greşit! Avem nevoie de apartenenţa la NATO”, a spus Ihor Jovkva, consilier al lui Zelenski. (C. Z.)