Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Noul Guvern promite fermierilor subvenţii de 1.500 de lei/hectar

Noul Guvern promite fermierilor subvenţii de 1.500 de lei/hectar

Data: 29 Dec, 2008

▲ Noul Executiv a întocmit planul de guvernare pentru următorii patru ani, la capitolul agricultură angajându-se să eficientizeze structurile de piaţă agricolă şi agroalimentare, înfiinţarea Camerelor Agricole ▲ De asemenea, Ministerul Agriculturii, condus de Ilie Sârbu, are în vedere atragerea băncilor private în finanţarea fermierilor, pe baza certificatelor de depozit şi a garanţiei cu terenuri agricole ▲ Poate cea mai importantă prevedere la acest capitol este păstrarea preţului alimentelor de bază în limite rezonabile şi stimularea pieţelor locale de vânzare direct de la producător ▲ Executivul promite dublarea rentei viagere în cazul arendării terenurilor şi majorarea la 150 de euro/ha pentru înstrăinarea terenului ▲

Potrivit planului de guvernare stabilit de noul Executiv, consolidarea pieţelor agricole şi agroalimentare şi eliminarea distorsiunilor se va realiza prin măsuri de stimulare a organizării pieţelor, stimularea comerţului prin bursa cerealelor, reglementarea în domeniu a certificatelor de depozit, astfel încât să fie funcţionale şi tranzacţionabile, precum şi atragerea băncilor private în finanţarea fermierilor, pe baza certificatelor de depozit şi a garanţiei cu terenuri agricole. Prin măsurile de stimulare a organizării pieţelor se are în vedere încurajarea organizaţiilor şi acordurilor profesionale, facilitarea accesului grupurilor de producători la comerţul organizat, precum şi stimularea pieţelor locale de vânzare directă de la producător.

Agrearea unui moratoriu pentru menţinerea preţului alimentelor de bază în limite rezonabile este o altă măsură luată în sectorul agroalimentar. Aceasta presupune inclusiv aplicarea codului de bune practici pentru comerţul cu produse agroalimentare încheiat cu marile reţele de magazine.

Noul guvern promite şi consolidarea pieţei funciare şi transformarea terenului într-un bun valoric prin:

- finalizarea retrocedărilor şi a reformei proprietăţii funciare, inclusiv a celor din administrarea Domeniilor Statului;

- privatizarea terenurilor rămase după această acţiune, justa despăgubire şi la timp în cazurile obiective în care retrocedarea nu se poate face în natură;

- introducerea cadastrului unitar, pe cheltuiala Statului;

- intabularea tuturor suprafeţelor agricole şi forestiere, inclusiv a celor rezultate din ieşirea din indiviziune;

- reglementarea condiţiilor de expropriere pentru lucrările de interes naţional;

- dublarea rentei viagere pentru cei care arendează terenurilor şi majorarea la 150 de euro/hectar pentru înstrăinarea terenului.

Subvenţii europene pentru agricultori

Guvernul PDL-PSD vrea să îi susţină pe fermieri prin stabilirea nivelului mediu anual al subvenţiei acordate pentru toate tipurile de sprijin din sectorul agricol la 1.500 de lei pe hectar, precum şi prin alocarea de la Stat a 30% din volumul creditelor contractate pentru producţie. Astfel, noul Guvern îşi propune să creeze un sistem unitar de accesare şi garantare a creditelor pentru producţie, pentru care Statul va aloca până la 30% din volumul împrumuturilor, dar şi a creditelor pentru investiţii.

Iniţiativele fac parte din măsurile de susţinere financiară şi fiscală a agriculturii, incluse în varianta intermediară a programului de guvernare pentru perioada 2009-2012.

Pentru susţinerea financiară şi fiscală a agriculturii prin programe şi bugete multianuale sunt prevăzute aplicarea unor scheme eficiente de finanţare a agriculturii pentru absorbţia integrală a fondurilor europene disponibile, prin cofinanţarea de la bugetul de stat, prin proiecte tip „Fermierul“, acordarea de consultanţă gratuită pentru asocierea şi realizarea proiectelor în fermele comerciale, reducerea accizei la motorină pentru lucrările agricole la pragul minim din UE, de 21 de euro/tonă, concomitent cu instituirea de măsuri care să prevină şi să sancţioneze schimbarea destinaţiei.

Proiectul programului de guvernare pentru 2009-2012 propune creşterea subvenţiei, din resurse proprii, pentru domeniile prioritare, la un nivel similar cu celelalte ţări ale UE, până la momentul de convergenţă cu programul european de subvenţie, promovarea unei politici de stimulare pentru producătorii care produc total sau parţial pentru piaţă, subvenţionarea seminţelor selecţionate, a materialului săditor şi a materialului seminal genetic ameliorat, acordarea de subvenţii pentru îmbunătăţirea calităţii materialului genetic folosit pentru reproducere în domeniul zootehniei.

Va fi susţinută dezvoltarea rurală

Totodată, viitorul Guvern intenţionează să încurajeze creşterea exporturilor de produse agroalimentare prin crearea unui „sistem informatic eficient referitor la piaţa externă“, care să fie accesibil producătorilor români, şi prin acordarea de sprijin financiar pentru susţinerea şi promovarea brandurilor româneşti. Subvenţiile asigurate până în 2012, cofinanţarea din bugetul naţional, simplificarea administrativă a agenţiilor de plăţi, precum şi o transparenţă mai mare în raport cu băncile ar putea crea un climat de încredere şi stabilitate în agricultură.

Accelerarea procesului de dezvoltare rurală presupune refacerea şi dezvoltarea infrastructurii de bază, respectiv drumuri, apă, canalizare şi gestionare a deşeurilor, extinderea serviciilor medicale în mediul rural, prin crearea de cabinete pentru medici de familie şi acordarea de stimulente pentru a se stabili în mediul rural, stimularea diversificării activităţilor economice, altele decât cele agricole, şi a serviciilor din mediul rural, susţinerea construirii de spaţii de depozitare (silozuri pentru produse agricole) şi susţinerea instalării tinerilor fermieri în mediul rural.

Totodată, accelerarea procesului de dezvoltare rurală presupune renovarea satelor şi conservarea arhitecturii, tradiţiilor şi obiceiurilor locale, stimularea activităţilor de turism specializat în mediul rural.

Ilie Sârbu, noul ministru al Agriculturii

Ilie Sârbu s-a născut la 26 mai 1950, în satul Ciuta, comuna Obreja, judeţul Caraş-Severin.

Este absolvent al Institutului Teologic din Sibiu (1975) şi al Facultăţii de Ştiinţe Economice, specializarea Management - Universitatea Craiova (1998); specializare în ecumenism la Institutul Ecumenic din Geneva (1985). A urmat cursuri de perfecţionare: limba engleză - Universitatea Birmingham (Anglia, 1989); marketing - la sediul central al Firmei „Convent“, precum şi în fabricile acesteia; în domeniul culturii cartofului, precum şi al plantelor tehnice - la Grupul de firme „Fangmaier“; marketing şi management, relaţii bănci „Kreissparkasse“ (Germania, 1990).

Profesor şi director la Seminarul Teologic din Caransebeş (1976-1981); consilier economic la Mitropolia Banatului (1981-1991).

Sârbu este membru PDSR din 1993, a fost vicepreşedinte al Organizaţiei PDSR Timiş (1993-2000), preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş (29 iunie 2000-3 ianuarie 2001), vicepreşedinte al Forumului Preşedinţilor Consiliilor Judeţene ale PDSR.

Este numit ministru al Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor (28 decembrie 2000-19 iunie 2003), în cabinetul Adrian Năstase.

În fiecare primărie vor fi posturi de specialişti în agricultură

Ministrul nominalizat pentru portofoliul Agriculturii, Ilie Sârbu, susţine înfiinţarea Camerelor Agricole, dar şi existenţa la nivel de primării a unor specialişti pentru accesarea fondurilor europene. „Trebuie să creăm, pe lângă Camerele Agricole, pentru care există deja o lege în Parlament, în fiecare primărie, posturi de specialişti, care să-i înveţe şi să-i îndrume pe fermieri ce să facă pentru accesarea fondurilor europene. Dacă îi vom lăsa în continuare la îndemâna celor care încasează comisioane pentru documentaţii, nu vor putea niciodată să reuşească“, a declarat Ilie Sârbu, citat de un post de televiziune.

Acesta a precizat că în zona rurală există multe categorii de oameni: bătrâni abandonaţi, pensionari de la oraş, navetişti şi foarte puţini muncitori agricoli şi fermieri. Ilie Sârbu a precizat că va colabora cu fostul ministru al Agriculturii, Gheorghe Flutur.

Camerele Agricole vor fi organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică, nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta şi promova interesele populaţiei care derulează activităţi în domeniile agricultură şi producţie alimentară, dezvoltare rurală, pescuit şi acvacultură, silvicultură, îmbunătăţiri funciare, cercetare ştiinţifică de specialitate, fitosanitar, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor. Înfiinţarea Camerelor Agricole are ca scop dezvoltarea spaţiului rural prin promovarea unei agriculturi durabile şi competitive, prin valorificarea potenţialului agricol local şi prin consolidarea parteneriatului între cei interesaţi, prin promovarea dialogului şi a obiectivelor comune. Conform proiectului, Camerele Agricole pot înfiinţa societăţi cu caracter comercial.