Noul „Muzeu vivant“ al Mănăstirii Agapia, sfinţit de către IPS Mitropolit Teofan

Mănăstirea Agapia din judeţul Neamţ se poate mândri de acum înainte ca fiind singurul aşezământ călugăresc ce posedă un muzeu vivant, unic în România, care propune vizitarea integrală a unei case monahale, funcţională şi populată. Inaugurarea complexului muzeal a fost făcută în prezenţa Înalt Preasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, care, împreună cu un sobor numeros de preoţi şi stareţi ai mănăstirilor din împrejurimi, a săvârşit şi o slujbă de sfinţire.

 

Între Mănăstirea Agapia şi Complexul Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi a fost încheiat un parteneriat pentru cercetarea patrimoniului cultural deţinut de ansamblul monahal şi valorificarea ştiinţifică a acestuia, specialistul desemnat fiind muzeograful Eva Giosanu. Rodul primilor ani de colaborare s-a concretizat în remodelarea expoziţiei permanente a Muzeului de artă „N. Grigorescu“, precum şi a Casei memoriale „Al. Vlahuţă“, vernisate în data de 19 iulie 2012. Ultima fază a proiectului a constituit-o înfiinţarea unei noi unităţi muzeale intitulate „Muzeul vivant Agapia“, a cărui deschidere a avut loc duminică, 11 august 2013, în prezenţa  Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, care a sfinţit  noul aşezământ cultural, înconjurat de un sobor numeros de stareţi ai mănăstirilor din împrejurimi, dar şi de preoţi şi diaconi. La eveniment a participat întreaga obşte a Mănăstirii Agapia, care, alături de numeroşi credincioşi şi de soborul slujitor, a venit în procesiune de la mănăstire până la noul muzeu. De asemenea, au fost prezenţi la inaugurare numeroşi muzeografi, dar şi o parte din marii meşteri olari ai Moldovei, precum meşterul Gheorghe Smerică, ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani, provenit din Mihăilenii Botoşanilor, meşterul Gheorghe Andrei din satul Poiana, comuna Deleni - Iaşi, centru renumit pentru ceramica neagră ornamentată cu piatră, şi meşterul Marcel Mocanu din Braniştea - Galaţi, neobosit artizan al ceramicii tradiţionale moldoveneşti.

 

După slujba de sfinţire a apei şi a untdelemnului şi după binecuvântarea întregului complex muzeal, au urmat alocuţiunile invitaţilor, vizitarea muzeului de către toţi cei prezenţi, precum şi o agapă tradiţională în aer liber.

Prima dintre invitaţi care a luat cuvântul a fost doamna Lăcrămioara Stratulat, director al Complexului Muzeal Naţional „Moldova“ Iaşi, care a   vorbit despre ceea ce oferă noul muzeu al Mănăstirii Agapia: „Pentru noi, ca muzeografi, este o imensă bucurie să deschidem un nou muzeu, mai ales unul ca acesta, care a pornit dintr-o dorinţă, dintr-o credinţă şi dintr-o ştiinţă aparte. «Muzeul vivant Agapia» nu este un muzeu oarecare, în primul rând pentru că este aşezat într-un loc binecuvântat de Dumnezeu, iar în al doilea rând pentru că, atunci când intri în această mică incintă, simţi atâta energie, atâta linişte şi atâta pace, încât crezi cu adevărat că este un colţ de rai“.

 

După alocuţiunea doamnei Lăcrămioara Stratulat, a urmat cuvântul muzeografului Eva Giosanu, care a subliniat că noul muzeu inaugurat reprezintă un proiect pionierat: „«Muzeul vivant Agapia» este o piatră de încercare, un proiect de pionierat în ţara noastră, cel puţin, pentru că aplică un concept nou al muzeologiei, acela de muzeu viu, care se deschide spre vizitator şi-l implică. Putem vorbi de un complex, pentru că, pe lângă casa monahală deschisă integral spre vizitare, mai există atelierele vivante din interior, cel de ţesut şi broderie, cel de olărit, precum şi cel de brutărie, dar şi o casă a oaspeţilor. În «Muzeul vivant Agapia» am reconstituit istoria casei monahale ce a fost locuită neîntrerupt timp de trei secole, cât şi atmosfera şi lumea pierdută a acelor timpuri. Ca să redai această lume, trebuie să o recompui în primul rând în interiorul tău, trebuie să o pătrunzi, să o înţelegi, să o reclădeşti în suflet, apoi să o arăţi celorlalţi. Asta am încercat să facem şi noi aici“. De asemenea, monahia Pamfilia, cea care se va ocupa de noul muzeu, a rostit un scurt cuvânt, în care a mulţumit tuturor celor implicaţi în realizarea proiectului. 

 

În cuvântul rostit la încheiere, IPS Mitropolit Teofan a evidenţiat importanţa dăinuirii lucrurilor şi locurilor din trecut, privite ca spaţii de libertate într-o lume dominată de stres şi de frumuseţe contrafăcută: „Nu veţi găsi aici în muzeu aur şi argint, nu veţi găsi nestemate în sensul clasic al cuvântului, ci veţi găsi lucruri foarte obişnuite, care însă făceau parte din sufletul acestui neam. Mă bucur că există acest loc, dar mai ales mă bucur că el există, într-o formă restrânsă, şi în anumite chilii monahale actuale, de aici sau din alte mănăstiri, constituind locuri neatinse de arta chiciului. Cert este că astfel de locuri sunt mai importante uneori pentru stabilitatea noastră, a orăşenilor, decât apa şi decât pâinea pe care le avem pe masă. Avem nevoie de spaţii în care stresul lumii sau duhul ei, cum spun călugării, nu a pătruns încă, pentru că din neatenţie sau din comoditate frumuseţea contrafăcută prinde din ce în ce mai mult teren, intrând chiar şi în Biserică. Aceste locuri sau spaţii de libertate într-o lume devenită sclavă şi confuză sunt licăriri de normalitate, elemente de speranţă şi coloane de rezistenţă. De aceea, nu pot decât să mulţumesc tuturor celor implicaţi în realizarea acestui minunat colţişor, model de vieţuire autentică monahală şi în care turistul se transformă în pelerin“.

 

La final, toţi invitaţii au felicitat-o pe stareţa Mănăstirii Agapia, stavrofora Olimpiada Chiriac, pentru ostenelile depuse la înnoirile aduse mănăstirii în ultimii ani.