Noul regulament al BNR pune frână creditării

▲ Primul efect va fi reducerea ritmului de creştere a creditării cu până la 12 procente până la sfârşitul acestui an ▲ La sfârşitul lunii iulie, românii aveau restanţe la credite în valoare de 1,76 miliarde de lei (497,7 milioane de euro), în creştere cu 120% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut ▲

Noul regulament privind creditarea populaţiei ar putea reduce ritmul de creştere a creditării cu 10-12 puncte procentuale până la sfârşitul acestui an, a declarat joi directorul din cadrul diviziei de stabilitate financiară a Băncii Naţionale a României (BNR), Ion Drăgulin. Ultimele date publicate de banca centrală arată că ritmul anual de creştere a creditării a încetinit brusc în iulie, până la 55,8%, de la 63,4% în iunie, nivel care ar putea indica o reducere a ritmului anual de creştere a creditării până în jur de 45%.

Drăgulin a mai spus că unele bănci au început deja discuţiile cu banca centrală, atât la nivel de experţi, cât şi la nivelul conducerii, pentru a stabili felul în care vor implementa noile reguli de creditare. „Acum o săptămână, cel puţin patru-cinci bănci veniseră deja la discuţii cu Banca Naţională“, a declarat Drăgulin. „Motivul pentru acest regulament îl constituie creşterea continuă a îndatorării populaţiei. Am vrut să acţionăm într-o fază incipientă asupra acestui ritm de creştere, care anunţa o deteriorare semnificativă a calităţii creditării în viitor“, a adăugat el.

Restanţe la credite de 1,76 miliarde de lei în iulie

La sfârşitul lunii iulie, românii aveau restanţe la credite în valoare de 1,76 miliarde de lei (497,7 milioane de euro), în creştere cu 120% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit statisticilor BNR. Pe creditul ipotecar, restanţele rămân la un nivel foarte scăzut, dar au înregistrat în primele luni ale acestui an o creştere rapidă, de la o rată a creditelor neperformante de 0,04% până la peste 0,1% la sfârşitul lui iulie, a precizat Drăgulin.

Regulamentul nu va acţiona în sensul scumpirii creditelor, ci va impune „o limită de intrare“ ca eligibilitate la credit, a explicat oficialul BNR. „Impactul noilor reguli va fi diferit de la o bancă la alta, în funcţie de profilul de risc pe care fiecare şi l-a asumat până în prezent. Regulamentul va acţiona diferit de la subportofoliu la subportofoliu, în funcţie de câţiva paramentri principali: perioada de acordare a creditului, destinaţia acestuia - de consum sau ipotecar - şi valuta în care a fost acordat, respectiv lei, euro sau alte valute“, a mai spus Drăgulin. El nu vede schimbări majore în peisajul pieţei bancare româneşti, în sensul schimbării statutului unor bănci din subsidiare în sucursale sau în sensul orientării populaţiei către jucători din străinătate care oferă servicii în România.

De asemenea, Drăgulin consideră că, după câteva luni de aplicare a noului regulament, nu este exclus ca BNR să aducă noi ajustări ale regulilor, în funcţie de felul în care băncile comerciale au decis să aplice regulamentul.

Noul regulament cere solicitanţilor fişele fiscale

În 22 august a.c., BNR a publicat forma finală a noului regulament de creditare a populaţiei, care impune cerinţa ca băncile să solicite clienţilor fişe fiscale şi să stabilească diferenţiat gradul maxim de îndatorare. Astfel, băncile vor analiza capacitatea de rambursare a clienţilor „pe baza unui nivel al veniturilor considerate eligibile de către împrumutători, care nu poate depăşi cu mai mult de 20% pe cel aferent anului anterior“, se arată în Regulament. Băncile vor fi obligate, de asemenea, să stabilească gradul maxim de îndatorare a clienţilor în mod diferenţiat pe categorii de clientelă, pe destinaţia creditului (ipotecar, de consum etc.), pe tipul creditului (în funcţie de valută, indexare, tipul dobânzii, perioada de acordare, comportamentul clienţilor şi garanţii), luând în considerare riscuri precum cel valutar, de rată a dobânzii şi de majorare a costului creditului.

Banca centrală mai cere băncilor, la calculul gradului maxim de îndatorare, să ţină cont de cea mai mare majorare a ratei dobânzii - conform statisticilor BNR -, de cel mai ridicat nivel al aprecierii valutei în care se acordă creditul faţă de leu şi de cea mai mare creştere a comisioanelor, ca o formă de stress test.