Iritată că Occidentul a permis Kievului să-i lovească teritoriul cu rachete cu rază lungă de acţiune, Rusia a testat o rachetă balistică cu rază medie având Ucraina drept țintă. Atacul creşte „amploarea
Noutăţi privind comercializarea produselor agricole
Cererile de finanţare a parteneriatelor pentru comercializarea produselor agricole şi pomicole româneşti prin lanţurile scurte de aprovizionare se pot depune până la 30 iunie 2019, termenul fiind astfel prelungit cu două luni. Pe de altă parte, pe 1 mai a intrat în vigoare un nou set de reguli europene care sunt menite să-i protejeze pe producători şi pe micii furnizori de practicile comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente.
Pentru prima dată, vor fi interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.
Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a anunţat recent că a fost prelungită sesiunea de depunere a cererilor de finanţare aferente submăsurilor 16.4 „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare” şi 16.4a „Sprijin acordat pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare - sectorul pomicol”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 (PNDR 2020).
Astfel, proiectele prin care se poate solicita finanţare de maximum 100.000 de euro se pot depune până în data de 30 iunie 2019, ora 16:00.
Decizia de prelungire a sesiunii a fost luată în urma solicitărilor mai multor potenţiali beneficiari, fiind vorba de proiecte cu o complexitate deosebită care necesită un timp suplimentar pentru întocmirea documentaţiei, precizează sursa citată.
AFIR reaminteşte că fondurile disponibile pentru submăsura 16.4 sunt de 4.744.665 de euro, iar pentru submăsura 16.4a se ridică la 6.668.484 de euro.
Toţi cei interesaţi să depună proiecte pot consulta gratuit Ghidul solicitantului şi anexele aferente care se află, de asemenea, pe site-ul AFIR, www.afir.info, la secţiunea „Investiţii PNDR”.
La jumătatea lunii martie, Ministerul Agriculturii anunţa că numărul de proiecte depuse pe submăsurile dedicate promovării produselor tradiţionale româneşti se ridică la 160, din care au fost selectate 82, în valoare totală de 7,8 milioane de euro, fiind contractate 68 de proiecte, în cuantum total de 6,4 milioane de euro.
Potrivit sursei citate, prin submăsura 16.4 au fost lansate patru sesiuni de depunere proiecte, cu o alocare de 15,6 milioane de euro. Numărul de proiecte depuse pe submăsura 16.4 este de 124, din care au fost selectate 60, în valoare de 5,7 milioane de euro, fiind contractate 49 de proiecte, în cuantum total de 4,6 milioane de euro.
În ceea ce priveşte submăsura 16.4a, au fost lansate trei sesiuni de depunere proiecte cu o alocare de 14,2 milioane de euro. Numărul de proiecte depuse este de 36, din care selectate au fost 22 proiecte în valoare de 2,1 milioane de euro, iar contractate sunt 19 proiecte, în valoare de 1,8 milioane de euro.
O altă veste bună pentru producătorii agricoli este intrarea în vigoare, de la 1 mai, a unui nou set de reguli europene care vor garanta protecţia acestora, precum şi a micilor furnizori împotriva practicilor comerciale neloiale în cadrul lanţului de aprovizionare cu alimente.
Pentru prima dată, vor fi interzise în UE până la 16 practici comerciale neloiale impuse în mod unilateral de un partener comercial.
Printre practicile comerciale neloiale care urmează a fi interzise se numără plăţile întârziate în cazul produselor perisabile, anulările în ultimul minut ale comenzilor, modificările unilaterale sau retroactive ale contractelor şi obligarea furnizorului la plata produselor irosite. Alte practici vor fi permise numai dacă fac obiectul unui acord prealabil, clar şi lipsit de ambiguitate între părţi: faptul că un cumpărător returnează unui furnizor produsele nevândute; faptul că un cumpărător impune unui furnizor o plată pentru garantarea sau menţinerea unui acord de furnizare; faptul că un furnizor plăteşte pentru promovarea sau comercializarea produselor vândute de cumpărător.
Urmează ca statele membre UE să desemneze autorităţile care vor fi însărcinate cu aplicarea noilor reguli, iar aceste autorităţi vor trebui să aibă puterea de a impune amenzi şi de a demara anchete în urma plângerilor.