„Nu poţi cheltui bani de preaderare la doi ani după ce ai devenit membru!“

▲ Preşedintele comisiei de control bugetar din PE, Herbert Böesch, susţine că prelungirea programului SAPARD cu un an de zile demonstrează că acesta a avut unele probleme în desfăşurarea sa ▲ Böesch a spus că „este exemplul perfect că a fost un concept greşit cu aceste fonduri de preaderare, dacă termenele de cheltuire a lor trebuie extinse la nesfârşit. Sau măcar să le redenumească, acum că aderarea s-a încheiat“ ▲

Guvernele naţionale trebuie să garanteze în scris implementarea şi cheltuirea corectă a fondurilor UE, iar prelungirea programului SAPARD la trei ani după aderarea României dovedeşte ineficienţa lui, a declarat preşedintele comisiei de control bugetar din PE, Herbert Böesch. „Statele membre trebuie să-şi asume răspunderea pentru cheltuirea corectă a fondurilor europene“, a spus Böesch luni, după prezentarea raportului Curţii Europene de Conturi, susţinând ideea semnării unei declaraţii de către fiecare stat membru în parte, prin care să garanteze implementarea şi cheltuirea corectă a fondurilor europene. „Nu este posibil ca statele membre să nu garanteze acest lucru. Este vorba de banii contribuabililor europeni“, a precizat preşedintele Comisiei pentru control bugetar din Parlamentul European.

Raportul Curţii de Conturi a UE pentru 2007, publicat luni, arată că cele mai mari nereguli privind fondurile comunitare sunt înregistrate la fondurile structurale şi de dezvoltare rurală, România fiind criticată pentru controalele insuficiente în licitaţiile publice din sectorul agricol. Întrebat dacă România şi Bulgaria pun probleme speciale în privinţa gestionării corecte a fondurilor UE, Böesch a răspuns că, deşi unii au susţinut că aderarea României şi Bulgariei a avut loc prea rapid, din punctul său de vedere „a fost o decizie politică care, odată luată, trebuie asumată cu toate implicaţiile, mai ales avându-se în vedere faptul că cele două ţări nu puteau gestiona din start sume mari de bani“.

„Dar mi se pare fantasmagoric că acum încă mai vorbim de fonduri de preaderare ce sunt cheltuite sau au probleme în România şi Bulgaria. Nu trebuie să arătăm cu degetul doar cele două ţări, ci să ne punem întrebarea dacă acest concept al fondurilor de preaderare a fost corect. Nu poţi cheltui bani de preaderare la doi ani după ce ai devenit membru! Ceva nu e în regulă“, a spus europarlamentarul socialist. „Sfatul meu, în calitate de „contabil politic“, ar fi să se acorde mai puţine fonduri care să crească treptat pentru noile state membre. Aici trebuie mai multă consecvenţă din partea Comisiei şi mă bucur că acum intră în vigoare noi reguli de gestionare a fondurilor. Trebuie spus că şi vechi state membre, precum Grecia, care nu a implementat încă sistemul IACS în agricultură, trebuie să sufere consecinţe financiare“, a declarat eurodeputatul.

Prelungirea programului SAPARD dovedeşte problemele lui

Despre prelungirea programului SAPARD cu un an în România şi în Bulgaria, Böesch a spus că „este exemplul perfect că a fost un concept greşit cu aceste fonduri de preaderare, dacă termenele de cheltuire a lor trebuie extinse la nesfârşit. Sau măcar să le redenumească, acum că aderarea s-a încheiat“, a propus el. Comisarul european pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, a propus săptămâna trecută prelungirea cu un an a pro-gramului SAPARD pentru România şi Bulgaria.

Purtătorul de cuvânt al CE, Michael Mann, a precizat că propunerea trebuie aprobată formal de către ceilalţi comisari prin procedură scrisă în următoarele săptămâni, însă nu sunt de aşteptat să existe probleme în acest sens. „Dar, ţin să subliniez că prelungirea cu un an a programului este un lucru, pe când reluarea plăţilor SAPARD ce au fost suspendate este cu totul altceva. Aşteptăm încă rapoartele de audit independent din partea României şi Bulgariei“, a subliniat purtătorul de cuvânt.

Mann a recunoscut însă că prelungirea era necesară pentru ca fondurile SAPARD să poată fi cheltuite în cazul în care auditul va fi pozitiv, iar plăţile reluate, deoarece programul ar fi expirat la 31 decembrie. Comisia Europeană a decis să suspende plăţile SAPARD în urma unei misiuni de audit ce a avut loc în prima jumătate a lunii iunie şi care a constatat deficienţe în sistemul de control în ce priveşte autorizarea plăţilor către beneficiarii finali. Directorul general al Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP), Laszlo Klarik, agenţie care gestionează fondurile SAPARD în România, şi-a dat demisia luna trecută, în urma acestei măsuri a CE. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit a reluat, la 3 octombrie, plăţile către 600 de beneficiari ai programului SAPARD, plăţi care s-au ridicat la 72 de milioane de euro, potrivit directorului interimar al APDRP, Sorin Radu.