Numărul creditelor neperformante scade

„Dacă rămânem în continuare pe plus, mai ales dacă şi agricultura ne ajută, va apărea imediat şi o creştere a apetitului pentru creditare mult-aşteptată de toată lumea, inclusiv de către bănci. Veţi zice: dar de ce nu începeţi? Nu începem, pentru că aşteptăm să înceapă altcineva şi se pare că acel altcineva a început.“

Creditele neperformante au atins pragul critic şi, de acum înainte, volumul acestora va scădea, a declarat, ieri, Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR). „Având în vedere că, după 1 ianuarie, vedem că cifrele privind creditele neperformante încep să scadă, putem trage concluzia că s-a atins pragul critic. De aici încolo o să vedem scăderi ale creditelor neperformante sau, aşa cum ne pune Uniunea Europeană să ne pronunţăm, ale creditelor depreciate“, a explicat Vasilescu.

Potrivit datelor Băncii Naţionale a României, la finalul lunii februarie, rata creditelor neperformante se ridica la 19% din total.

Totodată, consilierul guvernatorului BNR a precizat că, în privinţa reluării creditării, nu se poate face nimic dintr-odată. „Creditarea stagnează. O analiză pe care am făcut-o la BNR arată limpede că, în momentul de faţă, în România, creditarea nu poate începe altfel decât plusând pe companii sănătoase. Companiile vor primi credite, îşi vor redresa producţia, vor avea creştere de locuri de muncă, vor plăti salarii mai mari şi, prin locuri de muncă şi prin salarii mai mari, se va îmbunătăţi situaţia unei părţi a populaţiei. Mai departe, important este să ajungă creditele şi la populaţie. (...) Avem mare problemă în România cu epuizarea stocului celor care au drepturi să ia credite, indiferent că cer sau nu“, a explicat oficialul BNR.

La rândul său, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Gheţea, a declarat că, în cazul în care se va menţine trendul de creştere economică, din toamnă vom vedea „o revigorare foarte serioasă“ a creditării. „Dacă rămânem în continuare pe plus, mai ales dacă şi agricultura ne ajută, va apărea imediat şi o creştere a apetitului pentru creditare,  mult-aşteptată de toată lumea, inclusiv de către bănci. Veţi zice: dar de ce nu începeţi? Nu începem, pentru că aşteptăm să înceapă altcineva şi se pare că acel altcineva a început. Acel cineva, respectiv economia, a început să crească şi, dacă acest trend se va menţine, eu sunt convins că în toamnă vom vorbi de o revigorare foarte serioasă a creditării“, a explicat Gheţea. 

„România şi America stau cel mai bine“

Referitor la prognozele de creştere economică pentru acest an, consilierul guvernatorului BNR a precizat că România are şansa să înregistreze o creştere economică de 2%, cu 0,4 puncte procentuale peste prognoză. „M-am uitat, recent, pe tabloul celor 33 de state analizate în fiecare trimestru de Eurostat (institutul de statistică al Uniunii Europene). Lucrurile sunt atât de dramatice la sfârşitul trimestrului I, încât România, cu PIB-ul ei de 0,7%, este în vârful topului acestor 33 de ţări, alături de America. România şi America stau cel mai bine“, a spus Adrian Vasilescu, care a subliniat că se ia în calcul şi posibilitatea ca România să nu fi trecut încă prin ce este mai rău. „O parte, cei care sunt în afara sistemului bancar, spune că nu vom avea creştere economică până când nu va fi creditare, iar bancherii spun că nu va fi creditare până când nu va fi creştere economică. Este o înfundătură şi cred că o conciliere sau o reconciliere între aceste două gândiri este absolut necesară“, a explicat consilierul guvernatorului BNR. Conform prognozei de iarnă a Comisiei Naţionale de Prognoză, România va înregistra anul acesta o creştere a produsului intern brut de 1,6%, acesta urmând să se situeze la 623,3 miliarde de lei.