Numărul mic de ore de educaţie fizică duce la obezitate

▲ Statisticile îngrijorătoare arată că peste trei milioane de copii din Uniunea Europeană sunt obezi, cauzele fiind lipsa efortului fizic (numărul mic de ore de educaţie fizică cuprins în programa şcolară) şi alimentaţia de tip fast-food ▲ În urma unui studiu în şcoli, deputatul Pal Schmitt a întocmit un raport pe baza căruia forurile europene abilitate să încerce întocmirea unor proiecte de lege care să ofere soluţii în acest sens ▲ „Opţiunile sportive în şcoli nu sunt suficient de interesante pentru a motiva elevii să participe la ele“, se arată în raport ▲

Dieta nesănătoasă, stresul, lipsa efortului fizic sunt doar câteva dintre cauzele care duc la supraponderabilitate, numărul copiilor supraponderali din Uniunea Europeană fiind în acest moment de 14 milioane, din care peste trei milioane sunt obezi.

Pentru a afla de ce elevii nu fac îndeajuns efort fizic, deputatul european Pal Schmitt (Grupul PPE-DE ), a întocmit un raport cu privire la educaţia fizică din şcoli, concluzia fiind că, în unităţile de învăţământ europene, nu se practică suficiente activităţi sportive“. Schmitt a atras atenţia că în programa şcolară se acordă prea puţin timp sportului, „media de timp pentru activităţi sportive este de 109 minute pe săptămână în şcolile primare şi 117 în liceu, ambele cifre scăzând începând cu anul 2002“.

O altă problemă identificată este aceea că opţiunile sportive în şcoli nu sunt suficient de interesante pentru a motiva elevii, iar de multe ori activităţile sportive sunt prea competitive. „Există şi o lipsă de coordonare dintre sportul din interiorul şi din afara şcolilor“, a punctat parlamentarul Pal Schmitt.

3 ore de educaţie fizică pe săptămână

Raportul propune un orar şcolar care să includă cel puţin trei ore de activităţi fizice pe săptămână şi o conexiune între activităţile fizice din interiorul şi din afara şcolii. Oficialul european propune chiar introducerea educaţiei fizice ca lecţie obligatorie în şcoala primară şi în liceu. De asemenea, se doreşte includerea minorităţilor etnice şi a persoanelor cu dizabilităţi în cadrul programelor sportive.

Beneficiile mentale şi sociale obţinute ca urmare a participării active la orele de educaţie fizică în şcoală au fost subliniate şi de cetăţenii europeni chestionaţi în legătură cu acest aspect. Astfel, ideea de introducere a trei ore de educaţie fizică în şcoli, ca modalitate de prevenire a obezităţii, a fost salutată de cei chestionaţi, considerându-se că „cei mai mulţi dintre copii îşi pierd valorile precum competitivitatea sau spiritul de echipă, devenind mult mai individualişti“.

În cele mai multe ţări, educaţia fizică nu figurează în orarul elevilor mai mult de două ori pe săptămână, iar acolo unde acest lucru se întâmplă, în orele de educaţie fizică se fac alte activităţi „statice“. „În şcoala primară, s-a decis ca activităţile fizice să aibă loc de cinci ori pe săptămână, dar în realitate au loc de două ori“ (Jan, Olanda).

Printre alte motive pentru care nu se acordă suficient timp alocat sportului, se numără indiferenţa autorităţilor competente, noile tehnologii dar şi infrastructura precară, în unele ţări. Spre exemplu, în România, şi, în special în mediul rural, nu există săli de sport pentru ca elevii să aibă unde desfăşura exerciţii fizice, astfel că orele de educaţie fizică sunt trecute doar în orar, în realitate în timpul alocat sportului desfăşurându-se alte activităţi, de obicei care nu solicită efortul fizic din partea elevilor.

▲ Obezitatea, epidemie europeană

Potrivit unei statistici dată publicităţii la începutul acestui an de PE, 14 milioane de copii sunt supraponderali şi trei milioane obezi în UE. În unele state membre, deja jumătate dintre adulţi sunt supraponderali şi între 20% şi 30% riscă să devină obezi. Obezitatea a devenit o epidemie europeană şi afectează în principal copiii şi adolescenţii, conform unui raport al Parlamentului European.

Propunerile de antidot includ: o mai bună informare a consumatorilor, mâncarea sănătoasă la şcoală şi sportul.

Etichetele unor produse alimentare prezintă avantajele nutritive şi fiziologice ale acestora. Consumatorii tind să aibă mai multă încredere în etichetele pe care scrie „reduce colesterolul“, „fără grăsimi“, „bogat în calciu“ decât în cele pe care se află tabele cu analize nutritive.

▲ Motive pentru care se doreşte introducerea a trei ore pe săptămână de educaţie fizică (subliniate de Comisia Europeană)

- educaţia fizică este singura disciplină din programa şcolară care urmăreşte pregătirea copiilor pentru un stil de viaţă sănătos şi se concentrează asupra dezvoltării în ansamblu a copiilor, din punct de vedere fizic şi mental, şi transmite valori sociale importante, precum corectitudinea, autodisciplina, solidaritatea, spiritul de echipă, toleranţa şi sportivitatea;

- excesul de greutate rezultă din modul de viaţă sedentar şi alimentaţia nesănătoasă, generând în anumite cazuri o stare precară de sănătate, probleme psihosociale şi boli asociate cu complicaţii costisitoare, cum ar fi hipertensiunea şi diabetul, precum şi boli cardiace şi vasculare, acestea afectând o parte tot mai mare a populaţiei Uniunii Europene, inclusiv aproximativ un sfert dintre copii;

- educaţia fizică predată în şcoli şi sportul se numără printre cele mai importante instrumente ale integrării sociale.

- numărul orelor de educaţie fizică prevăzute în programa şcolară a scăzut în ultimul deceniu, atât în şcolile primare, cât şi în şcolile secundare, şi aceasta întrucât există extrem de mari divergenţe între statele membre în ceea ce priveşte unităţile şi dotările disponibile;

- există diferenţe semnificative între statele membre în ceea ce priveşte programele de formare a profesorilor de educaţie fizică, respectiv s-a răspândit practica conform căreia educaţia fizică este predată de către profesori fără o calificare adecvată în domeniu;

- nu există o coordonare adecvată în vederea armonizării activităţilor sportive din cadrul şcolii, cu cele extraşcolare, în vederea unei mai bune utilizări a unităţilor existente, întrucât această legătură variază de la un stat membru la altul;

- cadrul juridic pentru educaţie fizică şi sport, precum şi pentru finanţarea acestor activităţi la nivelul UE nu este clar;

- sportul reprezintă una dintre cele mai eficiente măsuri pentru combaterea fumatului, în special în rândul tinerilor;

- părinţii au un rol decisiv în reţelele de parteneriat, iar susţinerea activităţilor sportive ale copiilor de către părinţi este deosebit de importantă, din moment ce ei dau un exemplu copiilor lor şi fac posibil accesul copiilor la unităţi şi programe.

Parlamentul European încurajează statele membre să-şi modernizeze şi să-şi îmbunătăţească politicile de educaţie fizică, asigurându-se în special că, în şcoli, există un echilibru între activităţile fizice şi cele intelectuale, să investească în calitatea amenajărilor sportive în şcoli şi centre de antrenament şi să ia măsurile necesare pentru a face ca instalaţiile sportive şi programa de învăţământ să fie accesibile tuturor elevilor, acordând atenţia cuvenită celor cu handicap.

De asemenea, PE a subliniat faptul că dacă statele membre vor garanta respectarea numărului minim de ore de educaţie fizică stabilit, atunci cheltuielile în domeniul sănătăţii vor fi reduse semnificativ.

Rezoluţia PE va fi transmisă Consiliului şi Comisiei, guvernelor şi parlamentelor statelor membre, Consiliului Europei şi Comitetului Olimpic Internaţional.