O creştere economică cu 5-6% nu mai este posibilă

„O eroare a elitelor intelectuale româneşti este să forţeze ritmul economic, crezând că e posibil să revenim la 5-6%, ritmul existent înainte de criza economică. Acest lucru nu se va întâmpla. Este un efort pe termen lung, dar România nu este obişnuită cu planurile pe termen lung. Aici este o societate cu respiraţie scurtă“, informează Agerpres.

Forţarea ritmului economic actual de creştere al României ar fi o eroare, indiferent dacă atragem sau nu fonduri europene, a declarat economistul-şef al Băncii Naţionale a României Valentin Lazea, cu prilejul unei dezbateri despre economia românească după 1989, organizată de reprezentanţa Comisiei Europene în România, în parteneriat cu Fundaţia Friedrich Ebert.

„O eroare a elitelor intelectuale româneşti este să forţeze ritmul economic, crezând că e dezirabil sau e posibil să revenim la 5-6%, ritmul de creştere existent înainte de criza economică. Acest lucru nu se va întâmpla. Lucru care trebuie transmis este că e nevoie de două generaţii. O generaţie a trecut... Putem să gândim că, în următorii 23 de ani, vom ajunge la 75% (decalajul faţă de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte PIB-ul pe cap de locuitor - n.r.). Este un efort pe termen lung, dar România nu este obişnuită cu planurile pe termen lung. Aici este o societate cu respiraţie scurtă“, a declarat Valentin Lazea.

Reprezentantul BNR a atras, totodată, atenţia asupra faptului că, în ceea ce priveşte ritmul de creştere economică, sunt două lucruri care trebuie demontate.

„În discursul public actual există părerea că o creştere de 2% nu este importantă, pentru că nouă ne-ar trebui 4%. Nu se uită nimeni că în Europa de Vest ritmul este zero, ceea ce înseamnă că, şi atunci când Europa de Vest stagnează, noi putem, prin modelul pe care îl avem acum, să generăm un diferenţial de 2%. Anul trecut, dacă n-ar fi fost un an agricol prost, nu am fi avut o creştere de 0,7%, ci am fi avut 2,1%“, a spus Lazea.

Oficialul BNR a arătat că modelul României de creştere economică s-a schimbat deja, nu se mai bazează pe consum, ci pe export, iar datele privind balanţa comercială, pozitivă în primul trimestru, susţin acest aspect.

„Problema este să nu stricăm acest model, pentru că se poate face cu uşurinţă. (...) Pe mine mă şochează cu ce lejeritate se vorbeşte în mediile publice şi politice despre echivalenţa dintre reducerea TVA şi reducerea CAS (contribuţia la asigurările de sănătate - n.r.). Păi staţi, domnule, că, dacă reduc TVA, încurajez consumul, deci mă întorc în modelul trecut, iar dacă reduc CAS, stimulez producţia. Deci am două efecte economice total diferite şi cu consecinţe diferite asupra modelului economic“, a explicat Valentin Lazea.