O „furtună” de factori a agravat bilanțul victimelor pandemiei

Alimentaţia dezechilibrată, poluarea şi afecţiunile cronice, din ce în ce mai prezente în ultimii 30 de ani, la care se adaugă un nou virus, au stat la baza unei „furtuni” care a provocat un milion de decese având drept cauză principală COVID-19, se arată în raportul publicat vineri de jurnalul medical britanic „The Lancet”, citat de AFP.

„Interacţiunea COVID-19 cu bolile cronice şi factorii lor de risc, inclusiv obezitatea, hiperglicemia şi poluarea atmosferică, într-o creştere continuă la nivel mondial în ultimii 30 de ani, a creat condiţiile pentru o furtună, alimentând numărul morţilor din cauza COVID-19”, notează prestigioasa publicație medicală.

„Bolile netransmisibile au jucat până în prezent un rol critic în ­milioanele de decese cauzate de ­COVID-19 şi vor continua să influenţeze starea generală de sănătate în fiecare ţară, chiar şi atunci când pandemia se va linişti”, a comentat redactorul-şef Richard Horton.

Publicația atrage atenţia în mod regulat asupra flagelului bolilor asociate modului de viaţă (obezitate, diabet, tutun, alcool şi altele). Pentru „The Lancet”, lumea se confruntă nu doar cu o pandemie, ci cu o „sindemie”, respectiv conjuncţia mai multor urgenţe sanitare. 

În 2019, principalii factori de risc din Europa au fost hipertensiunea (asociată cu aproximativ 787.000 de decese, potrivit estimărilor), consumul de tutun (697.000), alimentaţia deficitară (546.000), hiperglicemia (540.000) şi obezitatea (406.000).

„The Lancet” face apel la implementarea unor „eforturi majore” pentru reducerea acestor riscuri prin politici proactive de sănătate publică, după exemplul celor adoptate împotriva tutunului.

(Cristina Zamfirescu)