O nouă extindere a UE este imposibilă în viitorul apropiat

▲ Astăzi, Comisia Europeană va da publicităţii un raport privind un eventual nou val de aderare la UE ▲ În extrasele prezentate în avans de AFP se arată o îngrijorare a CE faţă de progresul limitat al ţărilor candidate din Balcani ▲ În ceea ce priveşte progresele României şi ale Bulgariei, aderate la 1 ianuarie 2007, „cele două ţări au înregistrat unele progrese“, însă sunt necesare mai multe rezultate concrete, în special în combaterea corupţiei şi crimei organizate ▲

Comisia Europeană nu prevede o nouă aderare la Uniunea Europeană decât pe termen mediu sau lung, potrivit unui proiect de raport care va fi dat publicităţii astăzi şi din care AFP a publicat ieri unele extrase.

„Ţărilor din Balcani şi Turcia nu li se oferă o perspectivă de a deveni membre ale UE o dată ce vor îndeplini condiţiile stabilite. Având în vedere stadiul actual de pregătire a acestor ţări, aderarea lor ar trebui să aibă loc pe termen mediu sau lung“, potrivit textului raportului anual al Comisiei privind extinderea, a cărui copie a fost obţinută de către agenţia franceză de presă.

Referitor la ţările din Balcani (Croaţia, Macedonia, Albania, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina şi Serbia), executivul comunitar notează că, „în multe ţări, procesul de reformă a fost încetinit“ în 2007 şi cere îndeosebi eforturi pentru ameliorarea sistemelor judiciare şi a luptei împotriva coruţiei, fenomen „care rămâne larg răspândit şi profund înrădăcinat în societate“.

Croaţia, singura ţară din Balcani care a început negocieri de aderare cu UE în octombrie 2005, rămâne cel mai bine plasată. Comisia este de părere că, în anul următor, sunt posibile „progrese importante în negocierile de aderare cu Croaţia.

Bruxelles-ul este însă îndeosebi de dur cu Bosnia, unde retorica provocatoare a unor lideri politici importanţi a făcut să stagneze reformele şi unde ritmul progreselor politice s-a încetinit“. Absenţa unui acord politic privind reforma poliţiei împiedică în continuare Comisia să recomande semnarea cu Sarajevo a Acordului de asociere şi stabilizare, prima etapă spre aderarea la UE.

„Progrese limitate“ pentru Turcia

Serbia, unde „forţele democratice sunt fragile“, este de asemenea ţinta unor critici din partea comisiei, care denunţă în cazul acestei ţări „încetinirea ritmului general al reformelor“ având legătură cu „puternicile divizări dintre partidele politice“ timp de luni de zile ce au urmat după alegerile legislative din luna ianuarie. Dar, pentru Belgrad, singurul obstacol în calea semnării unui acord de asociere cu UE rămâne absenţa „deplinei cooperări“ cu Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI).

În ce priveşte Turcia, care a început convorbirile de aderare la UE în octombrie 2005, ea a realizat „progrese limitate“ în aplicarea reformelor în 2007, potrivit proiectului de acord. „Sunt necesare eforturi importante în materie de libertate de expresie, control civil asupra armatei şi în ce priveşte drepturile comunităţilor religioase nemusulmane“, se afirmă în textul raportului.

CE vrea rezultate concrete privind reformele în România

Bulgaria şi România nu au înregistrat suficiente „rezultate concrete“ în combaterea corupţiei şi crimei organizate, se arată într-un proiect de raport al Comisiei Europene, care va fi publicat astăzi, relatează AFP.

„Cele două ţări au înregistrat unele progrese, de la aderarea lor, în reformarea sistemului judiciar şi combaterea corupţiei, iar în Bulgaria, în lupta împotriva crimei organizate“, scrie raportul anual privind extinderea UE, a cărui copie a fost obţinută de AFP.

„Deşi s-au făcut multe lucruri, sunt necesare mai multe rezultate concrete, în special în combaterea corupţiei şi crimei organizate“, adaugă textul.

Bulgaria şi România au intrat în UE la 1 ianuarie 2007. Dar pentru a asigura continuarea reformelor, cele două ţări rămân sub o supraveghere fără precedent în mai multe domenii în care persistă lacune: sistemul judiciar, gestiunea fondurilor europene şi securitatea alimentară, cărora li se adaugă securitatea aeriană în Bulgaria.

Comisia Europeană va elabora un raport la fiecare şase luni privind progresele celor două ţări şi poate decide activarea, în următorii trei ani, a „clauzelor de salvgardare“, adică impunerea unor sancţiuni, cum ar fi nerecunoaşterea de către alte state a deciziilor justiţiei bulgare şi române, sau îngheţarea anumitor fonduri europene.

Următorul raport, care va fi axat pe sistemul judiciar, este aşteptat în ianuarie 2008.