O nouă „ordine“ în agricultura europeană

▲ Deputaţii europeni au dezbătut reforma politicii agricole comune propuse de Comisia Europeană şi au adus unele modificări ▲ Astfel, PE doreşte o reducere a subvenţiilor pentru fermieri, o creştere de doar 1% a cotei de lapte în următorii doi ani cu opţiunea ca statele membre să ofere sprijin suplimentar producătorilor de lapte, menţinerea corelării subvenţii-producţie, precum şi a schemelor de intervenţie pentru sectoarele sensibile ▲ Statele membre şi-au dat şi ele acordul în privinţa modificărilor, astfel că, începând cu anul 2009, va intra în vigoare politica agricolă comună revizuită ▲ Cele mai importante schimbări constau în reducerea sprijinului pentru fermieri şI direcţionarea banilor spre dezvoltare rurală ▲

În cadrul dezbaterii parlamentare, raportorii, purtătorii de cuvânt ai principalelor grupuri politice şi preşedintele Comisiei pentru agricultură au susţinut, cu anumite nuanţe, compromisul votat în cadrul comisiei parlamentare privind principalele aspecte ale bilanţului de sănătate al PAC (Politica Agricolă Comună).

Deputaţii europeni din noile state membre UE consideră că evaluarea stării de sănătate a PAC nu reduce într-o măsură suficientă diferenţele de tratament între agricultorii din acest state şi cei din vechile state membre UE. Planul de a reduce ajutorul direct pentru fermieri în vederea întăririi programelor de dezvoltare rurală ale statelor membre (modularea) a fost unul dintre subiectele cele mai dezbătute în cadrul Comisiei PE pentru agricultură, potrivit unui comunicat de presă al PE.

În plen a fost votat un amendament care propune ca toate cuantumurile plăţilor directe care urmează să fie acordate, pentru un an calendaristic dat, unui agricultor şi care depăşesc 10.000 de euro se vor reduce în fiecare an, până în 2012, cu următoarele procente: 2009 - 6%, 2010 - 6%, 2011 - 7% şi 2012 - 7%.

Cotele de lapte, revizuite în 2010

Deputaţii europeni au hotărât ca, în perspectiva modificării reglementărilor privind cotele de lactate, începând din 2015, să se acorde în prealabil producătorilor de lapte posibilitatea să se adapteze modificărilor şi să investească în funcţie de cerinţele pieţei, având în vedere faptul că termenele pentru solicitările de ajutoare pentru investiţii sunt relativ lungi.

Astfel, deputaţii europeni solicită Comisiei Europene revizuirea cotelor de lapte în anul 2010, înainte de a face propuneri pentru anii următori. Producţia comunitară totală de lapte tinde să urmeze un declin treptat, deşi modest, pe termen mediu, având în vedere că restructurarea continuă din statele membre care nu au fost membre ale Comunităţii înainte de extinderea din 2004 va duce la o scădere a producţiei de lapte pentru consum, în timp ce creşterea producţiei rămâne limitată din cauza existenţei cotelor. În acelaşi timp, se anticipează creşterea cantităţii de lapte livrat lăptăriilor în vederea prelucrării în perioada avută în vedere. Creşterea cotelor de lactate, astfel cum este prevăzut (cu 2% pentru anul de comercializare 2008/ 2009 şi cu 1% pentru anii de comercializare 2009/ 2010 şi 2014/2015) ar oferi posibilitatea să se dispună de elementele necesare pentru a realiza o evaluare adecvată a situaţiei pieţei din sectorul laptelui.

Cotele de lapte stabilite de Comisie pentru România au rămas aceleaşi

Membrii PE doresc ca statele membre să aibă posibilitatea de a mări pentru o anumită perioadă de timp cotele de lapte, dacă aceste cote sunt subutilizate în alte state membre. De asemenea, deputaţii s-au exprimat pentru crearea unui fond pentru lapte menit să sprijine restructurarea acestui sector. Cotele naţionale de lapte pentru România, propuse de Comisie, nu au fost modificate şi anume: 3.118.140, 000 tone pentru 2008/ 2009, 3.149.321,400 tone pentru 2009/ 2010 şi 3.180.814,614 tone pentru 2010/ 2011.

Fondurile tăiate de la ajutoarele directe vor fi redirecţionate

În urma amendamentelor propuse de deputaţii europeni, 15% din plafonul bugetului naţional pentru plăţi directe va putea fi utilizat pentru susţinerea unor sectoare mai afectate precum cel al producătorilor de lapte şi de carne de vită şi pentru contribuţia la scheme de asigurări mai complexe, care să acopere toate tipurile de daune cauzate de fenomene meteorologice şi pagubele majore cauzate de anumite boli la animale sau plante. Statele membre pot decide, până la 1 august 2009 cel târziu, să utilizeze, începând cu 2010, până la 10% din plafoanele lor naţionale pentru a acorda ajutor agricultorilor în ceea ce priveşte promovarea unor forme de producţie sustenabile pentru: tipuri specifice de agricultură care sunt importante pentru protejarea sau ameliorarea mediului; îmbunătăţirea calităţii ecologice a produselor agricole; îmbunătăţirea comercializării produselor agricole sustenabile; a compensa dezavantaje specifice care îi afectează pe agricultori în sectoarele sustenabile ale lactatelor, cărnii de vită, de oaie şi de capră şi orezului, în regiunile vulnerabile din punct de vedere economic sau sensibile din punct de vedere ecologic; regiunile care fac obiectul programelor de restructurare şi/ sau de dezvoltare, cu scopul de a evita abandonul de teren cu valoare ecologică şi/ sau de a compensa dezavantaje specifice pentru agricultorii din zonele în cauză care exploatează terenuri cu valoare ecologică; de asemenea, pentru sprijinirea potenţialului agricol în zonele defavorizate care suferă de pe urma unor dezavantaje structurale grave şi permanente.

Compromis la nivelul Uniunii

Statele membre ale Uniunii Europene au ajuns şi ele la un acord pentru adaptarea politicii agricole comune /PAC/ printr-o creştere progresivă a cotelor la producţia de lapte şi o scădere a subvenţiilor agricole directe. A fost nevoie de mai bine de 14 ore de discuţii între miniştrii agriculturii din UE pentru a se ajunge la un compromis în ceea ce priveşte cea mai importantă schimbare în PAC în ultimii ani. Noile modificări ale PAC vor fi aplicate începând cu 2009 şi ele urmează primelor măsuri de reformă a acestei politici, iniţiate în anul 2003. „Nu a fost deloc uşor, dar vom fi bine pregătiţi pentru viitor cu această mini-reformă a PAC, aşteptând marea reformă după 2013, când se va decide viitorul buget al Uniunii“, a mărturisit comisarul european pentru agricultură, Mariann Fischer Boel, care a subliniat că „problema industriei laptelui din UE a fost extrem de greu“ de soluţionat. Potrivit unui diplomat european, singura ţară care a refuzat să îşi dea acordul pentru planul de adaptare a PAC a fost Letonia, care a solicitat o reechilibrare suplimentară a ajutoarelor agricole de la bugetul UE în favoarea noilor ţări membre, categorie din care face parte şi România.

▲ Agricultorii români vor primi subvenţii de 170 de euro/ha din 2010

Plata la hectar din bugetul naţional va putea fi mărită cu 20% din 2010 faţă de nivelul actual, pentru reducerea diferenţei dintre subvenţiile acordate agricultorilor din statele vechi şi cele nou intrate. „Am obţinut acordul de creştere a subvenţiilor la hectar acordate din bugetul naţional (top-up) începând cu 2010 şi până când vom ajunge la nivelul de sută la sută. Astfel vom putea creşte plata la hectar din bugetul naţional, nu cu 30% cât e acum, ci cu un nivel de 50%. Acest lucru înseamnă că vom câştiga doi ani şi vom ajunge la nivelul de 100% cu subvenţiile mai repede decât era prevăzut iniţial şi o să trecem de la aproximativ 120 de euro plata la hectar în 2009, la aproximativ 160-170 euro la hectar şi ne putem apropia de media din UE, de 200 euro la hectar“, a precizat ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş. Acesta a spus că nu a fost acceptată această majorare din 2009, pentru că România mai are dreptul la ajutoarele de stat pe care le-a plătit şi înainte de aderare şi le va plăti şi în 2009. Al doilea lucru obţinut de România la Consiliul de Miniştri de la Bruxelles reprezintă o sumă în plus de 100 de milioane de euro pentru perioada 2010-2016 pentru susţinerea anumitor tipuri de producţii în zone defavorizate. „E vorba de articolul 68 din regulament, care spune că statele membre au dreptul să facă o prelevare de 10% din alocarea financiară naţională pentru plăţile directe la hectar şi fondul respectiv să îl utilizeze pentru anumite tipuri de producţii din zone defavorizate sau unde riscă să existe probleme. De exemplu, ar putea fi vorba de creşterea animalelor în zona de munte sau anumite culturi pentru care s-au eliminat subvenţiile. Practic era vorba de o sumă de 70 de milioane de euro pe an pentru cele 12 state noi membre“, a precizat Cioloş. De asemenea, s-a reuşit menţinerea preţului de intervenţie la cereale, pentru o cantitate limitată pe an la trei milioane de tone la nivelul UE. Producătorii agricoli vor beneficia în 2009 de un sprijin financiar de 109 euro la hectar din fondurile europene şi de la bugetul naţional, cu 12 euro mai mult decât suma primită în 2008. Anul acesta, producătorii au primit 47 de euro pe hectar prin plăţile directe pe suprafaţă, din fonduri europene, şi 50 de euro din bugetul naţional, iar pentru anul viitor subvenţia pe suprafaţă va creşte la 49 de euro pe hectar, iar plata complementară din bugetul naţional la 60 de euro la hectar.