O pandemie de gripă aviară ar costa două mii de miliarde de dolari

▲ Din estimările făcute de reprezentanţii Băncii Mondiale, o pandemie de gripă aviară ar duce la cheltuieli de aproximativ două mii de miliarde de dolari ▲ Experţii se tem că o mutaţie a virusului ar putea conduce la apariţia unei versiuni de gripă transmisibilă la om, ceea ce ar putea conduce la apariţia unei pandemii cu implicaţii catastrofale ▲ Virusul de gripă aviară H5N1 a ucis peste 200 de persoane în întreaga lume în perioada care a trecut de la finele lui 2003 ▲

Costurile globale ale unei eventuale pandemii de gripă aviară s-ar putea ridica la 2.000 de miliarde de dolari, a estimat marţi un oficial din conducerea Băncii Mondiale, transmite AFP. Riscul unei pandemii de gripă aviară este la fel de mare în prezent ca şi în urmă cu doi ani, în pofida faptului că multe ţări şi-au îmbunătăţit capacităţile de a răspunde în cazul izbucnirii unei infecţii de gripă aviară, se arată într-un raport dat publicităţii recent de Organizaţia Naţiunilor Unite şi Banca Mondială. „Costurile economice globale ar putea să se situeze între 1.500 şi 2.000 de miliarde de dolari“, a declarat vicepreşedintele Băncii Mondiale, Peter Harrold, la o conferinţă pe tema gripei aviare, organizată la New Delhi. Potrivit acestuia, donatorii internaţionali au promis că vor aloca 2,3 miliarde de dolari pentru a ajuta ţările să lupte împotriva ameninţării unei pandemii de gripă aviară, la care se adaugă peste un miliard de dolari, a fost alocat altor grupuri implicate în lupta împotriva gripei aviare.

Modificarea virusului ar produce o pandemie de aviară

Peste 600 de delegaţi din 105 ţări s-au reunit la New Delhi pentru a discuta stadiul pregătirilor şi provocările în combaterea gripei aviare. Experţii se tem că o mutaţie a virusului ar putea conduce la apariţia unei versiuni de gripă transmisibilă la om, ceea ce ar putea conduce la apariţia unei pandemii cu implicaţii catastrofale. „Aproximativ 20 de procente din populaţia lumii va fi afectată de următoarea pandemie“, a estimat Margaret Chan, directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Chan a prognozat că 28 de milioane de persoane ar putea avea nevoie de asistenţă medicală imediată, iar absenteismul ar putea afecta 35% din forţa de muncă. Cu toate acestea, experţii sunt de părere că în ultima perioadă au fost făcute progrese considerabile în pregătirea pentru izbucnirea unei eventuale pandemii. „95% din ţările lumii au anunţat că au pus la punct planuri de răspuns în cazul apariţiei unei pandemii“, a declarat David Nabarro, coordonator ONU pentru problemele legate de gripa umană.

Gripa aviară a omorât 200 de persoane până în prezent

Virusul de gripă aviară H5N1 a ucis peste 200 de persoane în întreaga lume în perioada care a trecut de la finele lui 2003, însă numărul de infecţii umane şi decese a scăzut în acest an, comparativ cu 2006. Un număr de 48 de persoane au murit în urma infectării cu virisul gripei aviare în 2007, în scădere faţă de 71 de persoane în 2006, potrivit OMS, iar experţii susţin că focarele sunt detectate mult mai rapid iar măsurile de răspuns sunt mult mai eficiente. Un număr de 26 de ţări din întreaga lume au anunţat că au descoperit focare de gripă aviară în 2007, dintre care patru (Bangladeş, Ghana, Arabia Saudită şi Togo) s-au confruntat pentru prima dată cu acest virus.

Un nou focar de gripă aviară la sfârşitul lui septembrie

În România, pe data de 28 septembrie, Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară a confirmat prezenţa virusului gripei aviare la câteva păsări domestice dintr-o gospodărie particulară din satul tulcean Murighiol. Toate păsările din gospodăria respectivă au fost eutanasiate, iar întreaga populaţie din comuna Murighiol a fost vaccinată antigripal. Comitetul permanent pentru lanţul alimentar şi sănătatea animalelor a votat în favoarea unei decizii de confirmare a măsurilor de protecţie şi control luate deja de autorităţile române, ca urmare a cazului de gripă aviară din judeţul Tulcea, care cuprind o zonă de protecţie de 3 km în jurul focarului, o zonă de 10 km de supraveghere şi o zonă tampon în jurul acestora. Autorităţile române au prezentat Comitetului permanent ultimele evoluţii pe această temă şi au confirmat că măsurile de supraveghere au fost extinse în întreaga Deltă a Dunării, pentru a se identifica o eventuală prezenţă a virusului H5N1.