Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Obama: „SUA se confruntă cu o catastrofă ecologică fără precedent“

Obama: „SUA se confruntă cu o catastrofă ecologică fără precedent“

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Actualitate socială
Data: 03 Mai 2010

Preşedintele american Barack Obama a calificat mareea neagră, care a început să atingă coastele statului Louisiana, drept "catastrofă ecologică fără precedent", informează AFP. Aflat, duminică, în vizită la Venice, una dintre comunele de pe coasta Louisianei cele mai ameninţate de pata imensă de petrol provocată de explozia unei platforme petroliere în 20 aprilie, preşedintele SUA a declarat că această criză riscă "să se prelungească mult timp" şi să "ameninţe existenţa a mii de americani". Barack Obama a incriminat grupul britanic BP, care exploata paltforma Deepwater Horizon, aflată la 70 km de coastă, şi al cărei puţ forat sub platformă eliberează în fiecare zi circa 800 mii de litri de petrol în mare. "BP este responsabil de această scurgere. BP va plăti", a declarat Barack Obama. În prezent, compania britanică lucrează pe trei fronturi pentru a încerca să stopeze scurgerea. Şase roboţi submarini încearcă să închidă valva de securitate a puţului, care cântăreşte 450 de tone, iar compania a început să foreze puţuri de ajutor pentru a reduce presiunea şi a injecta o substanţă pentru a colmata definitiv scurgerile. Prima operaţiune a eşuat pentru moment, iar a doua ar putea dura până la trei luni. De asemenea, compania aşteaptă fabricarea unui capac de 70 de tone, care să fie depus pe fundul mării pentru a astupa gura puţului. Duminică, preşedintele BP America, Lamar McKay, a declarat că acest capac special ar putea fi desfăşurat în şase-opt zile, dar timpul presează. "Dacă va ceda capul puţului, scurgerea ar putea depăşi 16 milioane de litri zilnic", a avertizat miralul Thad Allen, coordonatorul operaţiunilor de intervenţie. Vânturi puternice şi o mare agitată constrâng navele să renunţe la îndiguirea stratului de petrol, care depăşeşte în prezent lungimea de 200 km, iar avioanele care aveau misiunea să răspândească produse chimice dispersante au rămas blocate la sol. Ultimele previziuni ale agenţiei meteorologice americane indicau că petrolul este pe punctul de a veni în contact cu insulele Chandeleur, o regiune nelocuită, dar care adăposteşte un important refugiu natural.