Occidentul, revoltat de recunoaşterea Osetiei de către Rusia

▲ Kremlinul înăspreşte tonul în criza din Caucaz ▲ Preşedintele Medvedev este dispus să păstreze prin arme enclavele separatiste din Georgia ▲ Bush crede că recunoaşterea independenţei Osetiei şi Abhaziei este „iresponsabilă“ ▲

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a a semnat decretele de recunoaştere a independenţie Abhaziei şi Osetiei de Sud, adâncind o criză care ar putea duce la un nou Război Rece. Medvedev a explicat gestul ţării sale prin faptul că cele două regiuni separatiste georgiene şi-au câştigat dreptul la autodeterminare, după „atacurile“ Georgiei. Gestul Kremlinului provoacă bucuria altor enclave separatiste, care aşteaptă un semn de la Rusia. Liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, este de părere că recunoaşterea de către Federaţia Rusă a independenţei Osetiei de Sud şi Abhaziei va conduce şi la recunoaşterea independenţei Transnistriei într-un viitor apropiat. „Suntem siguri că exemplul vostru va fi şi al nostru, deoarece avem o durere comună, o cale comună şi un prieten comun. Noi, la fel ca voi am trecut printr-o agresiune militară, încercări de a modifica formatul de pacificatori şi negocieri fără perspective“, se spune în mesajul lui Smirnov către cele două republici separatiste. Pe de altă parte Uniunea Europeană şi Statele Unite protestează vehement faţă de agresivitatea Rusiei.

Moscova invocă modelul Kosovo

Preşedintele rus Dmitri Medvedev a invocat exemplul independenţei Kosovo, pentru a justifica decizia Moscovei de a recunoaşte Osetia de Sud şi Abhazia, într-un interviu acordat BBC. Acuzându-l din nou pe preşedintele georgian Mihail Saakaşvili de organizarea unui „genocid“ în Osetia de Sud, şeful statului rus a subliniat că Moscova a fost nevoită să acţioneze, pentru protejarea locuitorilor provinciei separatiste. „Lucrul cel mai important este apărarea drepturilor persoanelor care trăiesc în Osetia de Sud şi Abhazia“, a declarat preşedintele rus, în interviul acordat la puţin timp după anunţul Moscovei privind recunoaşterea independenţei celor două regiuni separatiste din Georgia. În continuare, preşedintele Medvedev a subliniat că, în ultimii 17 ani, Rusia a apărat „pacea şi liniştea în regiune, a împiedicat asasinatele şi a încercat să apere unitatea statului georgian“.

Însă, „după genocidul declanşat de regimul lui Saakaşvili, situaţia s-a schimbat, iar acum lucrul cel mai important este de a împiedica producerea unei catastrofe umanitare în regiune“, a mai spus Dmitri Medvedev, adăugând că Rusia este obligată să „apere vieţile persoanelor de care este răspunzătoare, având în vedere că majoritatea este formată din cetăţeni ruşi“.

Într-un alt interviu, acordat CNN, Medvedev a precizat că Rusia va acorda asistenţă regiunilor separate de Georgia. „Ţara noastră va ajuta Osetia de Sud şi Abhazia pentru garantarea securităţii lor după ce le-a fost recunoscută independenţa, conform decretelor pe care le-am semnat. Noi le vom acorda, desigur, asistenţă corespunzătoare în caz de agresiune“, a indicat şeful statului rus.

Moscova acuză UE de înarmarea Georgiei

Pe aceeaşi linie dură se înscriu şi declaraţiile diplomaţiei ruse. Ministrul de Externe Serghei Lavrov a spus că statele membre ale NATO au început noi livrări de armament către Georgia, acuzându-le în acelaşi timp „de cinism şi de ipocrizie pe aceia care încearcă să-i disculpe pe liderii georgieni, responsabili de agresiunea împotriva Osetiei de Sud“. Solicitat să numească statele care furnizează în prezent arme Georgiei, Serghei Lavrov a răspuns: „Practic, toate statele care livrează în prezent arme Georgiei sunt membre ale NATO“.

Manevrele Rusiei nu sunt însă văzute cu ochi buni peste Ocean. Candidatul democrat la Casa Albă, Barack Obama, a condamnat marţi recunoaşterea de către Rusia a independenţei a două regiuni separatiste din Georgia. „Nimeni nu doreşte un nou război rece cu Rusia. SUA şi Rusia au numeroase interese comune şi Rusia are potenţialul de a deveni un partener esenţial în sistemul internaţional“, a declarat candidatul democrat. La rândul său, candidatul republican în cursa pentru Casa Albă, John McCain, a denunţat „politica de anexare de facto“ a Rusiei. „Acţiunea Rusiei merită o condamnare din partea întregii comunităţi internaţionale, şi Moscova trebuie să înţeleagă că violările dreptului internaţional comise de ea vor avea consecinţe“, a spus candidatul republican. Preşedintele Bush a calificat gestul Kremlinului ca fiind „iresponsabil“.

Ar putea urma Moldova

Declaraţii îngrijorătoare vin şi din partea liderilor europeni. „Rusia ar putea avea şi alte obiective, între care Crimeea, Ucraina, sau Moldova“, a declarat ieri ministrul francez de Externe Bernard Kouchner, avertizând că situaţia este foarte periculoasă.

Conflictele din Caucaz sunt extrem de dure, a mai spus Kouchner, întrebându-se: „Trebuie să existe o confruntare? Eu sper că nu“, adăugând că trebuie preferată soluţia politică, în situaţia în care în Osetia de Sud există 70.000 de persoane, despărţite în două „clanuri“ - unul prorus şi altul progeorgian.

Comisia Europeană a indicat că sprijină pe deplin poziţia preşedinţiei franceze a UE, care „a condamnat ferm“ decizia Moscovei. Un summit european extraordinar asupra Georgiei şi viitorului relaţiilor între UE şi Rusia a fost convocat luni, 1 septembrie, la Bruxelles, de preşedintele francez Nicolas Sarkozy.

▲ România vorbeşte de o ilegalitate

Bucureştiul s-a aliniat imediat poziţiei aliaţilor săi în criza din Caucaz. „Decretele preşedintelui Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev, din 26 august 2008, privind recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud, reprezintă un act unilateral regretabil şi lipsit de temei legal, care este susceptibil să afecteze şi mai puternic situaţia din zonă, precum şi perspectivele de reglementare durabilă a conflictelor din regiune“, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Potrivit comunicatului, MAE reiterează importanţa capitală pentru stabilitatea şi securitatea regională a respectării principiilor fundamentale ale dreptului internaţional, consemnate în Carta ONU şi Actul Final de la Helsinki (1975), între care respectarea independenţei statelor, a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a acestora.