Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
OECD prognozează ani grei pentru agricultură şi industria alimentară
Miniştrii Agriculturii din statele membre OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) şi UE au fost de acord, în cadrul unei conferinţe desfăşurate la Paris, că anii următori vor fi caracterizaţi de schimbări economice, demografice, tehnologice, ecologice, dar şi de modificări ale pieţei de profil care vor constitui atât oportunităţi, cât şi provocări pentru fermieri, industria alimentară, consumatori şi guverne. Astfel, s-au anunţat o serie de măsuri ce urmează a fi aplicate pentru ca fermierii să facă faţă schimbărilor imediate.
Producţia mondială de alimente va trebui să crească în următorii 20 de ani cu aproximativ 50% pentru a putea hrăni întreaga populaţie a planetei în condiţiile în care va scădea suprafaţa agricolă disponibilă, iar efectele schimbărilor climatice se vor face mai acut resimţite, au subliniat, la Paris, miniştrii Agriculturii din statele membre OECD şi din cele cu statut de observator, inclusiv România. În comunicatul comun adoptat la finele conferinţei de către reprezentanţii statelor membre OECD şi Uniunii Europene, precum şi de Chile, Estonia, Israel, România şi Federaţia Rusă se arată, între altele, că ultimii ani au fost caracterizaţi de o volatilitate semnificativă a preţurilor şi de o creştere accentuată a numărului oamenilor care suferă de subnutriţie. Miniştrii Agriculturii au fost de acord că anii următori vor fi caracterizaţi de schimbări economice, demografice, tehnologice, ecologice, dar şi de modificări ale pieţei de profil care vor constitui atât oportunităţi, cât şi provocări pentru fermieri, industria alimentară, consumatori şi guverne. Ce soluţii propun statele membre OECD Participanţii la conferinţă au convenit că este necesară o abordare integrată a securităţii alimentare constituită dintr-un mix de politici privind producţia internă, comerţul global, stocurile şi sistemele de securitate socială pentru cei săraci. De asemenea, se impune adoptarea unor măsuri antiprotecţioniste care să faciliteze dezvoltarea industriei verzi. În ceea ce priveşte schimbările climatice, acestea oferă noi posibilităţi şi provocări pentru agricultură prin reducerea emisiilor de gaze cu efecte de seră sau captarea carbonului. Reprezentanţii guvernelor statelor participante au convenit că sunt necesare măsuri pentru ca fermierii şi producătorii de alimente din statele dezvoltate şi în curs de dezvoltare să se poată adapta schimbărilor de cerere din partea societăţii şi a consumatorilor şi ca modificările de preţuri în tot lanţul alimentar să fie abordate la nivel local, regional şi internaţional. Miniştrii prezenţi la întrunirea OECD de la Paris au subliniat că subvenţiile şi stimulentele trebuie să fie concepute în mod transparent şi eficient pentru a reflecta costurile şi beneficiile sociale. Ţările din OECD deţin 60% din economia mondială În prezent, din OECD fac parte Australia, Austria, Belgia, Canada, Cehia, Coreea, Danemarca, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Japonia, Luxemburg, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia, SUA, Turcia şi Ungaria, iar Chile a semnat tratatul de aderare în ianuarie 2010, urmând ca Parlamentul acestei ţări să ratifice documentul. Cele 30 de state membre OECD deţin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerţul mondial şi 20% din populaţia lumii.