Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×
Acasa Societate Actualitate socială Olimpiada de la Beijing, între sport şi politică

Olimpiada de la Beijing, între sport şi politică

Un articol de: Oana Nistor - 08 Dec, 2007

▲ Pentru prima dată în istorie, Jocurile Olimpice vor fi găzduite de China, manifestările dedicate evenimentului sportiv arătând un plus de grandomanie din partea autorităţilor comuniste de la Beijing ▲ Potrivit agenţiei Reuters, peste un milion de locuitori ai capitalei chineze au participat în luna august la peste 60 de evenimente organizate să marcheze un an până la începerea Jocurilor Olimpice din 2008, respectiv 8 august 2008 ▲

Organizarea unui eveniment sportiv de o asemenea amploare în China are şi o serie de implicaţii politice la nivel global. Instituţiile Uniunii Europene, respectiv Parlamentul European şi Comisia Europeană, şi-au exprimat speranţa ca Olimpiada de la Beijing să aducă o schimbare pozitivă pentru societatea chineză. Activiştii pentru drepturile omului nu au pierdut ocazia de a protesta în legătură cu statutul Tibetului, regiune ocupată de China din 1950, aceştia afişând un banner pe Marele Zid Chinezesc, pe care scria „O lume, un vis, eliberati Tibetul“, ulterior însă poliţia chineză i-a arestat.

Dialog între China şi Tibet la JO

Două dintre cele două dezbateri organizate de Parlamentul European, luna trecută, s-au concentrat pe drepturile omului în China şi pe situaţia din Tibet.

Subcomisia PE pentru Drepturile Omului şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la deteriorarea situaţiei din China în ceea ce priveşte drepturile omului, ca urmare a pregătirilor pentru Jocurile Olimpice. Printre problemele identificate de parlamentarii europeni se numără arestările politice, inegalitatea dintre cetăţeni sau persecutarea disidenţilor. Îngrijorarea a fost cu atât mai mare cu cât nici un reprezentant al Ambasadei Chinei nu a participat la dezbatere.

Hu Jia, nominalizată pentru Premiul Saharov 2007, a atras atenţia asupra unui dezastru legat de drepturile omului în China şi asupra numărului din ce în ce mai mare de persoane aflate sub diferite forme de persecuţie, cerând cooperarea Uniunii Europene în soluţionarea problemelor. Ca urmare a acestei cereri, deputatul european Pál Schmitt, vorbind în numele Comisiei Internaţionale pentru Jocurile Olimpice (IOC), a revenit asupra declaraţiilor iniţiale şi a recunoscut oportunitatea unei declaraţii politice din partea IOC. Mai mult, preşedintele PE, H.G. Pöttering, diplomaţi, călugări buddhişti, medaliaţi ai Jocurilor Olimpice din trecut, activişti în drepturile omului şi probleme de mediu, dar şi jurnalişti şi-au exprimat speranţa ca Jocurile Olimpice din 2008 „să marcheze schimbări pozitive în ceea ce priveşte dialogul dintre Guvernul chinez şi tibetani“.

China, între drepturile omului şi poluare

În cee ce priveşte drepturile omului, UE a identificat o serie de probleme, cum ar fi reforma sistemului judiciar penal din China, libertatea de expresie şi libertatea religiei în Tibet.

Zeng Jinyan şi Hu Jia, dizidenţi chinezi nominalizaţi de Parlamentul European la Premiul Saharov pentru 2007, sunt doar doi dintre chinezii care se revoltă împotriva regimului de la Beijing. Zeng Jinyan este o dizidentă care raportează zilnic pe blogul personal, pe internet, cazuri de încălcare a drepturilor omului în China, iar soţul acesteia, Hu Jia, militează pentru protecţia mediului şi împotriva SIDA.

Mai multe organizaţii nonguvernamentale luptă pentru apărarea drepturilor omului, luptă împotriva sărăciei şi pentru reducerea efectelor poluării.

Deşi se situează pe baricade diferite, autorităţile comuniste chineze, populaţia chineză şi organizaţiile internaţionale sunt de acord totuşi că Olimpiada din 2008, pe lângă eforturile financiare susţinute ale Beijingului, va aduce şi lucruri bune pentru chinezi, unul dintre ele fiind avalanşa de turişti.

Continua dezvoltare economică a Chinei atrage după sine o creştere a poluării. Organizaţia Naţiunilor Unite doreşte să atragă China în lupta împotriva emisiilor de gaze, la Bali se va organiza în această lună conferinţa ONU privind schimbările climatice. „Instituirea unui nou regim internaţional privind schimbările climatice, după expirarea Protocolului de la Kyoto în 2012, va fi posibilă numai în condiţiile în care ţări precum China sau India, care nu şi-au asumat nici un angajament de reducere a emisiilor de gaze în cadrul Protocolului actual de la Kyoto, iau parte la acest acord.“

În anii '90, emisiile de gaze din China reprezentau 50% din nivelurile emisiilor înregistrate în SUA (care este cel mai mare producător). În prezent, China se situează pe locul doi după SUA şi se aşteaptă să treacă pe locul întâi. Potrivit PE, cu 1,3 miliarde de locuitori, China este cel mai mare consumator de cărbune, iar consumul de petrol s-a dublat în ultimii 20 de ani.

Jocurile Olimpice moderne, oraşe organizatoare:

1896 - Atena (Grecia); 1900 - Paris (Franţa); 1904 - Saint Louis (SUA); 1908 - Londra (Marea Britanie); 1912 - Stockholm (Suedia); 1920 - Anvers (Belgia); 1924 - Paris (Franţa); 1928 - Amsterdam (Olanda); 1932 - Los Angeles (SUA); 1936 - Berlin (Germania); 1948 - Londra (Marea Britanie); 1952 -Helsinki (Finlanda); 1956 - Melbourne (Australia); 1960 - Roma (Italia); 1964 - Tokyo (Japonia); 1968 - Mexico (Mexic); 1972 - Munchen (Germania); 1976 - Montreal (Canada); 1980 - Moscova (Rusia); 1984 - Los Angeles (SUA); 1988 - Seoul (Corea de Sud); 1992 - Barcelona (Spania); 1996 - Atlanta (SUA); 2000 - Sidney (Australia); 2004 - Atena (Grecia).

Sporturi olimpice de vară: atletism, badminton, baschet, baseball, box, canotaj, ciclism, fotbal, gimnastică, haltere, handbal, hochei pe iarbă, yachting, judo, caiac-canoe, lupte, nataţie, pentatlon modern, scrimă, tenis de câmp, tenis de masă, tir, tir cu arcul, triatlon, volei, înot sincron, polo, sărituri, ecvestra, softball, taekwondo.

Regiunea Tibet, de 57 de ani sub ocupaţie chineză

Regiunea Autonomă Tibet este o regiune de podiş înalt, regiune ocupată prin anii 1950 de Republica Populară Chineză, unde trăiesc 44,81 % din cei 6 milioane de locuitori ai Tibetului. Tibetanii îl venerează pe Dalai Lama ca fiind încarnarea lui Buddha. Potrivit BBC, în anul în care Dalai Lama (foto) a preluat puterea politică, 1950, China a invadat Tibetul. Tibetanii au răbufnit împotriva regimului chinez în 1959, totul transformându-se într-o revoltă de amploare. De teama unui atac sau al unei eventuale tentative de răpire, Dalai Lama a fost convins să părăsească Tibetul, călătoria prin Himalaya până în India făcându-o pe jos. De atunci a început exilul în India a liderului spiritual şi politic, urmat de alte zeci de mii de tibetani. Cauza tibetană a făcut înconjurul lumii în ultimii 20 de ani, în călătoriile sale, Dalai Lama a susţinut o rezolvare pe cale paşnică. Pentru campania sa de eliberare a Tibetului fără a folosi violenţa a fost răsplătit cu Premiul Nobel pentru Pace în anul 1989.

Pregătiri pentru Olimpiadă

La Jocurile Olimpice de anul viitor de la Beijing sunt aşteptaţi să participe aproximativ 10.500 de sportivi, evenimentul sportiv desfăşurându-se în perioada 8-24 august. Cele 28 de jocuri de vară ce se vor desfăşura în timpul Olimpiadei vor fi transmise în toată lumea de 20.000 de posturi mass-media. Chinezii s-au pregătit pentru Olimpiadă timp de şase ani. Au fost modernizate clădiri, iar altele au fost ridicate din temelii, metroul a fost modernizat, trenurile au fost echipate cu reţele de comunicaţie wireless ce vor transmite Olimpiada live. Beijingul a investit în imaginea pe care o va arăta lumii în timpul Olimpiadei peste 40 de miliarde de dolari, iar investiţiile vor continua până la începerea Jocurilor Olimpice.

Beijingul a câştigat organizarea celei de-a 29-a ediţie a JO de vară în detrimentul altor patru oraşe mari: Toronto, Paris, Istanbul şi Osaka. Deviza Olimpiadei de la Beijing este „O singură lume, un singur vis“, iar mascotele (foto) au fost denumite „Fu Wa“. Pregătirea pentru Olimpiadă a inclus şi un post de radio care emite 24 de ore din 24 în 9 limbi: chineză standard, engleză, rusă, franceză, spaniolă, arabă, japoneză, coreeană şi germană şi transmite informaţii despre Olimpiadă, despre economia şi cultura Chinei şi chiar cursuri de limba engleză.

Mai mult, pentru a îmbunătăţi facilităţile de comunicaţie, China a lansat în toamna anului trecut un satelit de telecomunicaţii.