Omagierea academicianului educat de Biserică

Academicianul Constantin Daicoviciu a fost pomenit şi cinstit zilele trecute în localitatea sa natală, fosta comună Căvăran, ce astăzi îi poartă numele. Evenimentul a debutat cu săvârşirea Parastasului în biserica parohială cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“, de către părintele Daniel Alic, consilier cultural al Episcopiei Caransebeşului, alături de un sobor de preoţi.

Cea de-a 40-a ediţie a Simpozionului internaţional „In memoriam Constantin Daicoviciu“ a întrunit joi, 27 februarie, oameni de cultură, istorici, cercetători, arheologi din opt state europene şi din centrele universitare din ţară. De asemenea, au fost prezenţi şi reprezentanţi ai autorităţilor centrale, judeţene şi locale, dar şi un număr mare de localnici. După slujba de pomenire, cei prezenţi au evocat memoria academicianului Constantin Daicoviciu şi a fiului său Hadrian, iar apoi, în faţa Primăriei comunei Constantin Daicoviciu, au inaugurat bustul marelui istoric şi arheolog român. În continuare, la şcoala gimnazială cu clasele

I-VIII din localitate a avut loc vernisarea expoziţiei cu obiecte personale şi documente aparţinând lui Constantin Daicoviciu. Părintele consilier Daniel Alic, delegatul Preasfinţitului Părinte Lucian la acest eveniment, a rostit din partea Întâistătătorului eparhiei un cuvânt în care a arătat importanţa evenimentului pentru comunitatea locală. „În Episcopia Caransebeşului şi în fosta comună Căvăran, Constantin Daicoviciu şi fiul său au lăsat o frumoasă şi mândră amintire. Banatul s-a dovedit şi de această dată un spaţiu care prin diversitatea sa culturală a oferit României elite intelectuale inegalabile. Este motivul care ne-a făcut pe toţi ca astăzi, la a 40-a ediţie a Simpozionului internaţional «In memoriam Constantin Daicoviciu» şi la 41 de ani de la înveşnicirea numelui lui Constantin Daicoviciu, să ne adunăm pentru a-i pomeni sufletul, a-i cinsti activitatea şi a-i imortaliza chipul prin ridicarea unui bust. Aceleaşi rugăciuni de veşnică odihnă le-am cerut de la Dumnezeu şi pentru fiul său Hadrian, şi pentru cei răposaţi din neamul lor. Dumnezeu să-i ierte şi să-i pomenească în Împărăţia Sa.“

Simpozionul a fost organizat de Muzeul Judeţean de Etnografie şi al Regimentului de Graniţă din Caransebeş, cu sprijinul Episcopiei Caransebeşului şi în colaborare cu Primăria Constantin Daicoviciu şi Consiliul Judeţean Caraş-Severin.

File din viaţa academicianului Constantin Daicoviciu

Constantin Daicoviciu a văzut lumina zilei în data de 1 martie 1898, ca fiu al învăţătorului confesional Damaschin Daicoviciu, un apropiat al bisericii locale din Căvăran. A crescut sub îndrumarea tatălui său în biserica satului natal, apoi, cu bursă oferită de Episcopia Caransebeşului prin „Reuniunea învăţătorilor români de la şcolile greco-ortodoxe“, şi-a continuat studiile medii la Lugoj şi Caransebeş. Mai apoi, în perioada anilor 1918-1922, ajutat de Mitropolia de la Sibiu prin Fundaţia culturală „Emanoil Gojdu“, a urmat cursurile Facultăţii de Limbi Clasice la Universitatea „Ferdinand I“ din Cluj. Întreaga formaţie şcolară i-a fost oferită de Biserica Ortodoxă Română prin Episcopia Caransebeşului şi prin Mitropolia Ortodoxă Română de la Sibiu. Fiind un elev cu rezultate excepţionale, a rămas ca profesor la universitatea clujeană, loc de unde a strălucit prin muncă şi dragoste pentru istoria neamului care l-a plămădit. A activat ca rector al acestei renumite instituţii de învăţământ în anii 1957-1968 şi în paralel director al Muzeului de Istorie al Transilvaniei (1945-1973). Pentru valoroasa sa operă în domeniul istoriei şi arheologiei, a fost ales în anul 1955 membru în Academia Română. A trecut la cele veşnice în anul 1973, dar a lăsat în urmă un adevărat model universitar. (Diac. Pavel Canea, Darius Herea)