Omagiu adus victimelor nazismului

Foşti deţinuţi ai lagărului Auschwitz-Birkenau, militari ai Armatei Roşii care i-au eliberat în urmă cu 65 de ani pe ultimii deţinuţi, personalităţi şi reprezentanţi oficiali din aproximativ 20 de ţări vor aduce, astăzi, un omagiu celor 1,1 milioane de victime ale acestui lagăr-simbol al Holocaustului

Ziua de 27 ianuarie a fost declarată de Organizaţia Naţiunilor Unite „Ziua internaţională de comemorare a victimelor Holocaustului“. „În curând, nu vom mai putea vorbi personal cu martorii în viaţă ai acestor evenimente, care au acum peste 80 de ani“, explică directorul Muzeului Auschwitz-Birkenau, Piotr Cywinski. „În timp ce ultimii martori ai nebuniei politice a Germaniei naziste ne părăsesc, doar zidurile, ruinele vor rămâne şi vor vorbi pentru ei. De unde şi necesitatea urgentă de a conserva ce mai există încă“, spune directorul muzeului.

Auschwitz, singurul lagăr păstrat aşa cum a fost abandonat de germani

Cel mai mare şi mai sângeros dintre toate lagărele de exterminare şi concentrare naziste, Auschwitz-Birkenau este singurul care a fost păstrat „aşa cum a fost abandonat el de germani, în fuga lor de Armata Roşie“, subliniază Cywinski. Alte lagăre naziste de exterminare din Polonia, cum ar fi Sobibor, Treblinka sau Belzec, au fost distruse complet, pentru a şterge urmele. „Germanii au arat pământul, au plantat păduri sau le-au transformat în ferme agricole“, precizează Piotr Cywinski. La Auschwitz-Birkenau, vizitatorii sunt îngroziţi de ruinele camerelor de gazare sau de furnalele crematoriilor, pe care naziştii nu au mai apucat decât să le arunce în aer înainte de eliberare, precum şi de ruinele celor aproximativ 300 de barăci răspândite pe un teren de aproape 200 de hectare.

În 2009, un număr record de 1,3 milioane de persoane au vizitat muzeul

După cel de-al doilea Război Mondial, în 1947, Guvernul polonez a decis păstrarea unei mari părţi din lagăr, încredinţând supravieţuitorilor sarcina creării unui muzeu şi finanţând activităţile de întreţinere. Dar vestigiile trecutului se degradează rapid. Construite pe terenuri mlăştinoase, aceste clădiri concepute să reziste aproximativ zece ani se transformă în ruine. În 2009, un număr record de 1,3 milioane de persoane au vizitat muzeul. Pentru a conserva lagărul, Polonia a iniţiat un program de lucrări de conservare extins pe 25 de ani şi a creat un fond special, din care Germania a oferit deja jumătate din cele 120 de milioane de euro necesare. Dar muzeul nu luptă doar împotriva timpului. În decembrie anul trecut, într-un act de barbarie fără precedent, inscripţia celebră de la intrarea în lagăr, „Arbeit macht frei“ („Munca eliberează“ - în limba germană), a fost furată, foarte probabil la comanda unor neonazişti suedezi. Găsită de poliţie, inscripţia a fost adusă din nou la muzeu, cu şase zile înainte de ceremoniile aniversare.