Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Omagiu sculptorului Constantin Brâncuşi
În Anul Centenar al Marii Uniri, în semn de respect și recunoștință pentru jertfa ostașilor din Primul Război Mondial, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „Coloana Infinitului, omagiu eroilor neamului”. Tot în această perioadă, mai multe muzee din ţară şi străinătate găzduiesc expoziţii dedicate „părintelui sculpturii moderne”.
Timbrul dedicat marelui sculptor român, cu valoarea nominală de 31 lei, este un supratipar al emisiunii „Expoziția Filatelică Internațională «Philexfrance ’82»”, care îl ilustrează pe Constantin Brâncuși în atelierul său din Paris, alături de o versiune a operei sale, Coloana Infinitului, informează romfilatelia.ro.
Emisiunea de mărci poştale a intrat în circulaţie pe 19 februarie, data naşterii marelui artist. Constantin Brâncuși, titan al artei mondiale, a lăsat României, din dragoste pentru artă și infinită iubire pentru țara sa, o moștenire unică în lume - „Coloana recunoștinței fără sfârșit”, cunoscută și sub numele de „Coloana Infinitului”.
De-a lungul vieții sale, genialul Brâncuși a experimentat diverse materiale pentru a definitiva forma și dimensiunile acestei opere. Primele încercări au fost făcute în atelierul său, acum 100 de ani, în 1918, când a realizat o coloană cu o înălțime de 203,2 cm, creată dintr-o serie de elemente simetrice suprapuse, inspirată de stâlpii caselor ţărănești din Oltenia.
Câțiva ani mai târziu, în 1926, o altă variantă a coloanei, cu nouă module întregi și două semimodule, înaltă de peste 700 cm, este instalată la Voulanais, Franța, în curtea unui prieten. A fost pentru prima dată când aceasta este prezentată ca operă de sine stătătoare, expusă liber privirii vizitatorilor.
La inițiativa Ligii Naționale a Femeilor Române din Gorj, între anii 1937-1938, Brâncuși a realizat Coloana recunoștinței fără sfârșit, în memoria soldaților români căzuți la datorie în Primul Război Mondial, în luptele de pe Valea Jiului. Lucrarea remarcabilă, redenumită mai târziu Coloana Infinitului, este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României. Sculptura are trei elemente esențiale - baza îngropată, miezul sau pilonul central de rezistență și coloana propriu-zisă. Coloana numără 32 de jumătăţi de romburi (15 elemente întregi și 2 semielemente de bază și de vârf), piese de fontă și oţel asemănătoare unor clepsidre, prin care timpul pare să nu se scurgă, ci să tindă spre infinit. Monumentul, cu o înălțime de 29,35 m și o greutate de 29.173 kg, a fost turnat la Atelierele Centrale din Petroșani, în septembrie 1937. Brâncuși a solicitat acoperirea acestuia prin pulverizare cu sârmă de alamă, tehnologie elaborată în Elveția și utilizată la acea vreme pentru prima dată în România.
Coloana este parte a Ansamblului Monumental Calea Eroilor din Târgu-Jiu, inaugurat acum 80 de ani, la data de 27 octombrie 1938. Ansamblul se întinde pe 1,5 km, pe o axă est-vest, și este format din Masa Tăcerii, Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, întâlnind în cale Biserica „Sfinţii Apostoli Petru și Pavel”.
Expoziţii inspirate de Brâncuşi
Pasionaţii de artă mai pot vizita astăzi expoziţia omagiu „Ex-libris Brâncuşi” din Spaţiile Medievale ale Muzeului Naţional Cotroceni. Aceasta cuprinde lucrările a peste 200 de artiști plastici - graficieni, pictori, sculptori, ceramiști - din România, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Serbia și Turcia.
În această expoziţie artiştii plastici prezenţi au dorit să-i aducă un omagiu lui Constantin Brâncuşi pentru că fiecare dintre ei a fost inspirat fie de lucrările lui Constantin Brâncuşi, fie şi-au reprezentat propriile lucrări, totul fiind o expoziţie dedicată special acestui mare artist care a revoluţionat arta modernă.