Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
ONU cere încetarea focului în Gaza
▲ Consiliul de Securitate al ONU a adoptat o rezoluţie care cere încetarea focului în Gaza ▲ Israelul îşi continuă însă operaţiunile în regiune cu toate forţele ▲ Organizaţiile umanitare vorbesc de un adevărat dezastru în teritoriile palestiniene ▲
În timp ce războiul face noi victime în Fâşia Gaza, comunitatea internaţională a lansat un apel la încetarea imediată a violenţelor. În timp ce Consiliul de Securitate al ONU delibera asupra rezoluţiei menite să pună capăt conflictului din Orientul Mijlociu, un nou raid israelian care a vizat ţinte din nordul Fâşiei Gaza a făcut 6 morţi. Imediat, Consiliul a adoptat, cu 14 voturi pentru şi o abţinere, o rezoluţie care cere încetarea imediată, durabilă şi completă, a focului în Fâşia Gaza. Abţinerea a venit din partea Statelor Unite. Documentul mai cere retragerea forţelor israeliene din teritoriul palestinian şi condamnă violenţele îndreptate împotriva civililor, dar şi actele de terorism, fără a se referi în mod explicit la militanţii Hamas. Consiliul de Securitate cere deschiderea coridoarelor umanitare în Fâşia Gaza şi lansează, totodată, un apel la reconcilierea interpalestiniană şi crearea unui stat palestinian care să coexiste în pace cu Israelul. Criza umanitară, agravată de la oră la oră Eforturile de pace sunt motivate de creşterea alarmantă a numărului de victime provocate de conflict. Până acum, s-au înregistrat 770 de morţi şi peste 3.200 de răniţi. ONU atrage atenţia că această criză umanitară din Fâşia Gaza se agravează „din oră-n oră“, în pofida întreruperii zilnice a luptelor de către armata israeliană timp de trei ore, considerate insuficiente. Potrivit declaraţiilor purtătorului de cuvânt al Agenţiei Naţiunilor Unite pentru refugiaţii palestinieni, Christopher Gunnes, cei 1,5 milioane de palestinieni din Fâşia Gaza se află „într-o situaţie critică“. Un milion de persoane trăiesc fără electricitate, 750.000 sunt fără apă şi toate spitalele funcţionează în continuu graţie unor generatoare electrice ameninţate cu oprirea în cazul în care se termină combustibilul, a mai spus Gunnes. „Dispunem de rezerve alimentare doar pentru câteva zile, nu săptămâni“, a insistat el, adăugând că dacă punctul de trecere de la Karni cu Israelul nu este redeschis, „nu există nici o îndoială că oamenii devin din ce în ce mai înfometaţi“, a spus oficialul ONU. „Oamenii ne spun deja că le este foame şi insecuritatea alimentară creşte“, a afirmat acesta, reamintind că unele locuri din Fâşia Gaza rămân izolate şi private de orice ajutor umanitar. Nici Hamas nu vrea să înceteze focul La rândul său, Crucea Roşie Internaţională a acuzat Israelul că nu îşi îndeplineşte obligaţiile stipulate de dreptul războiului privind asistenţa ce trebuie acordată civililor răniţi. Între timp, conflictul din Gaza ameninţă să se extindă - rachete lansate din sudul Libanului au lovit un azil de bătrâni din nordul Israelului, rănind două persoane. Oficialii Comitetului Internaţional al Crucii Roşii (ICRC), care au intrat în Fâşia Gaza în cele trei ore de încetare a focului declarate zilnic de armata israeliană, au declarat că au găsit scene „şocante“. Cu toate acestea, Ossama Hamdam, reprezentantul Hamas în Liban, a declarat că „agresorul“, cu alte cuvinte Israelul, trebuie să fie primul care încetează focul. Sami Abu Zuhri, purtătorul de cuvânt al Hamas din Fâşia Gaza a declarat la rândul său că Israelul trebuie să pună în aplicare rezoluţia Consiliului de Securitate, iar Hamas urmează să analizeze situaţia şi să decidă dacă va înceta sau nu focul. Militarii israelieni au dat peste 300 de tuneluri Forţele israeliene şi-au intensificat ofensiva asupra obiectivelor din Fâşia Gaza, şi au lansat noaptea o serie de atacuri la Rafah, localitate de la frontiera cu Egiptul. Aviaţia a efectuat două raiduri în care a bombardat intrarea unui tunel prin care se aduc arme de contrabandă din Egipt. Potrivit unui purtător de cuvânt al armatei israeliene, atacurile nu au făcut victime. Armata israeliană i-a somat încă de miercuri pe locuitoriii din Rafah să părăsească oraşul. Militarii evrei au identificat până în prezent circa 300 de tuneluri, dar se crede că numărul lor ajunge la cel puţin 500. În acelaşi timp, zeci de blindate, susţinute de elicoptere de atac, au înaintat în sudul Fâşiei Gaza. Militarii israelieni s-au angajat în lupte de stradă cu militanţii Hamas şi au percheziţionat numeroase locuinţe unde au găsit armament. Ei au declarat că încearcă să evite vărsarea de sânge în rândul civililor, dar că aceştia sunt folosiţi ca scuturi vii de către combatanţii islamişti. Preşedintele israelian Shimon Peres a justificat - joi - operaţiunile militare ale ţării sale prin intenţia de a împiedica acest teritoriu palestinian să devină un „satelit al Iranului“. Din acest motiv, Israelul „nu doreşte o încetare a focului, ci sfârşitul terorii“, a declarat el într-un interviu acordat cotidianului italian „La Repubblica“. ▲ 20 de români, evacuaţi din Gaza Un grup de 20 de persoane evacuate din Fâşia Gaza au sosit, ieri dimineaţă la Bucureşti, cu o cursă de la Amman. Unii membri ai grupului au reclamat că au fost nevoiţi să-şi plătească drumul cu avionul şi că nu au avut bani, dat fiind că în Gaza băncile sunt închise. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, anunţa, joi după-amiază, că 20 de persoane care au cerut ajutorul autorităţilor române pentru evacuare au trecut punctul de trecere de la Erez, dintre acestea trei fiind cetăţeni palestinieni, iar 12 copii, el precizând că acţiunea a fost „o reuşită“. „În urma eforturilor insistente ale autorităţilor române, 20 de persoane, cetăţeni români şi membri ai familiilor acestora, inclusiv 3 cetăţeni palestinieni, au reuşit să iasă azi din Fâşia Gaza prin punctul de trecere de la Erez“, a anunţat ministrul Diaconescu , într-o conferinţă de presă organizată la sediul MAE. „Ne dorim să-i scoatem din Fâşia Gaza şi pe ceilalţi cetăţeni români. Continuăm în acest sens toate demersurile, atât la nivelul MAE, cât şi al misiunilor noastre diplomatice“, a dat asigurări Cristian Diaconescu.