Necesitatea înfiinţării la nivel naţional a unei structuri specializate în intervenţii în situaţii de criză epidemiologică, microciparea animalelor din ferme şi modificarea legislaţiei, astfel încât să
Oportunităţi de angajare în economia „verde“
Până în 2020 numărul locurilor de muncă va creşte în sectoare de activitate precum reciclare, biodiversitate sau tehnologii din domeniul energiei din surse regenerabile, UE elaborând un plan pentru a-i sprijini pe lucrători.
Locurile de muncă „verzi“, care implică utilizarea de informaţii, tehnologii sau materiale care protejează mediul, sunt printre cele care se bucură de cea mai rapidă creştere în Europa. În sectoarele de activitate precum reciclare, biodiversitate, izolaţia cu scopul creşterii eficienţei energetice, ameliorarea calităţii aerului sau tehnologiile din domeniul energiei din surse regenerabile numărul locurilor de muncă a crescut cu 20% chiar şi în timpul recesiunii, potrivit unui comunicat al Comisiei Europene. Deschiderea acestui sector şi potenţialul foarte mare de dezvoltare au determinat Comisia Europeană să elaboreze un plan pentru maximizarea oportunităţilor de angajare cu scopul de a-i sprijini pe lucrătorii din economia verde. „UE consideră că tranziţia economiei către aceste sectoare este esenţială pentru a asigura o creştere durabilă. Potrivit estimărilor, până în 2020, ar putea fi create 20 de milioane de locuri de muncă în economia verde“, se arată în comunicatul CE.
Astfel, întrucât tranziţia către economia verde presupune crearea unor noi tipuri de locuri de muncă şi transformarea celor existente, va fi necesară o formare specifică a muncitorilor, care trebuie să dispună de anumite competenţe şi cunoştinţe specializate. Planul Uniunii vizează anticiparea competenţelor şi cunoştinţelor de care va fi nevoie în aceste domenii şi sprijinirea lucrătorilor pentru a le dobândi, trecerea de la taxarea muncii la taxarea poluării, încurajarea discuţiilor între angajatori şi sindicate, îmbunătăţirea schimbului internaţional de cunoştinţe cu privire la creşterea economică din sectoarele verzi, dar şi oferirea de orientări micilor întreprinderi, pentru a le ajuta să facă faţă tranziţiei, să respecte reglementările de mediu şi să anticipeze deficitul de competenţe. Planul, propus de Comisia Europeană, va fi prezentat Consiliului de Miniştri al UE şi Parlamentului European pentru aprobare.
Totodată, pentru atingerea obiectivelor strategiei privind energia curată pentru 2030 va fi disponibilă suma de aproape 39 miliarde de euro, aceste fonduri structurale urmând să încurajeze investiţii mult mai mari. Potrivit euractiv.com, măsurătorile privind eficienţa energetică, în special în ceea ce priveşte clădirile şi IMM-urile, se vor număra, cel mai probabil, printre priorităţile finanţate de UE, accentul fiind pus pe clădirile de locuinţe, pe lucrările de reabilitare termică a clădirilor publice, dezvoltarea transportului în comun pe baza energiei regenerabile (tramvaie, piste pentru biciclişti). Aceeaşi sursă notează că şi programul Horizon 2020 oferă numeroase oportunităţi de finanţare în acest sens, încurajând investiţiile de miliarde de euro în domeniul energiei curate. (Oana Nistor)