Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Opt din zece români sunt afectaţi de criză

Opt din zece români sunt afectaţi de criză

Data: 06 Martie 2010

Criza economică a afectat majoritatea românilor, realizatorii unui studiu pe această temă arătând că opt din zece români sunt afectaţi de această perioadă dificilă. Efectele crizei sunt evidenţiate şi simţite într-un mod mult mai acut de persoanele cu nivel scăzut de educaţie, precum şi de cei cu venituri mici .

Opt din zece români consideră că ţara este afectată de criza financiară, însă doar patru afirmă că sunt în cunoştinţă de cauză cu ce presupune aceasta, principalele repercusiuni ale actualului context economico-financiar fiind în opinia majorităţii sentimentul de nesiguranţă.

Întrebaţi care sunt principalele efecte, respondenţii au evidenţiat în mare parte sentimentul de „nesiguranţă“, potrivit unui studiu realizat de firma de cercetare de piaţă 360insights, pe persoane cu vârste cuprinse între 16 şi 64 de ani din mediul urban.

„Sentimentul de nesiguranţă se referă în mare parte la incertitudinea cu privire la locul de muncă, la salariul pe care trebuie să îl primească lună de lună. Şi teama continuă, precum un lanţ al slăbiciunilor, în continuare ei se gândesc la familie şi siguranţa acesteia, pentru că traiul de zi cu zi depinde semnificativ de coordonate precum locul de muncă sau salariul lunar. În acest context sunt din ce în ce mai multe persoane care îşi caută o a doua sursă de venit“, arată autorii analizei.

Astfel, chiar dacă nu şi-au pierdut locul de muncă, opt din zece români susţin că au devenit mai atenţi cu cheltuielile şi se orientează din ce în ce mai mult către preţuri mai mici sau promoţii.

În plus, românii se declară afectaţi şi de reţinerea băncilor în a acorda credite, iar 55% dintre respondenţi spun că obţinerea unui împrumut este acum mai dificilă.

„Surprinzător, la începutul anului 2009, una dintre principalele nemulţumiri ale românilor era creşterea euro, devenită între timp un aspect minor, surclasat acum de grijile legate de stabilitatea locului de muncă sau de modul în care îşi vor distribui venitul astfel încât să îşi acopere întreaga paletă de cheltuieli“, susţin reprezentanţii 360insights.

Principalii afectaţi sunt cei cu venituri mici

Efectele crizei sunt evidenţiate şi simţite într-un mod mult mai acut de persoanele cu nivel scăzut de educaţie, precum şi de cei cu venituri mici. În mod similar, oamenii din oraşe mici, de sub 50.000 de locuitori, se declară mai confuzi şi mai speriaţi de repercusiunile pe care le poate avea în continuare criza, atât la nivel naţional, dar mai degrabă la nivel personal.

Pe de altă parte, românii nu par foarte încrezători în aspectele pozitive ale crizei.

„Mai puţin de patru din zece consideră a fi o oportunitate pentru investiţii, profitând de preţurile mici din anumite industrii sau domenii, precum cel imobiliar. În mod similar, nici depozitarea banilor în conturi bancare nu li se pare o alternativă atractivă, chiar dacă dobânda la depozite este mare“, potrivit Manuelei Dănilă, senior researcher în cadrul 360insights.

Studiul a fost realizat de către 360insights, companie de servicii integrate de cercetare şi consultanţă de marketing. Rezultate au fost obţinute pe baza centralizării răspunsurilor a 800 de persoane, femei şi bărbaţi, între 16 şi 64 de ani, din mediul urban, date culese în luna februarie a acestui an.