Orașele în care se pierde cel mai mult timp în trafic

Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi, Craiova, Sibiu sunt oraşele cu cel mai congestionat trafic din România, în timp ce Reşiţa, Giurgiu, Călăraşi, Brăila, Galați se remarcă prin fluența circulației urbane, arată „Indexul de Trafic 2025”. Conform raportului, în Capitală un șofer obișnuit irosește în mașină echivalentul a peste 12 zile de lucru, anual, adică mai mult de jumătate din concediul de odihnă legal.

„Oraşele mici conduc clasamentul mobilităţii fluente. Reşiţa, Giurgiu şi Călăraşi sunt primele trei oraşe din clasamentul Indexului: un locuitor pierde aici, din cauza congestiei traficului, doar 3-3,5 zile de lucru pe an, ceea ce confirmă că dimensiunea redusă a oraşului oferă locuitorilor o mobilitate constantă şi eficientă. Analiza din 2025 indică şi câteva salturi spectaculoase faţă de Indexul de anul trecut. Oradea a urcat 17 locuri faţă de 2024, în timp ce Alba Iulia şi Bistriţa au câştigat câte opt poziţii”, se menţionează în „Indexul de Trafic 2025”, preluat de Agerpres. Câteva oraşe marchează căderi abrupte faţă de 2024: Alexandria şi Cluj-Napoca au retrogradat câte şapte poziţii, în timp ce Braşov și Tulcea au pierdut cinci locuri, iar explicaţiile ţin de presiuni noi pe reţelele rutiere, şantiere prelungite sau un management ineficient al traficului.

Bucureştiul este în continuare ultimul în ceea ce privește fluența circulației urbane, cu un ETTR (Excess Travel Time Ratio - procent de timp pierdut în trafic în timpul săptămânii în raport cu timpul de deplasare în traficul liber de duminică dimineaţa) de circa 45% și cu mai mult de 12 zile lucrătoare petrecute anual în plus în mașină. În acelaşi timp, Timişoara şi Iaşi trec pragul de 9 zile irosite pe an. Există însă şi excepţii pozitive, cum ar fi Brăila şi Galaţi, municipii cu peste 150.000 de locuitori, care reuşesc să intre în zona „verde” a clasamentului, cu doar 3,6-4,3 zile petrecute suplimentar în trafic. 

Raportul, care face parte din barometrul de performanță urbană „City Index”, realizat de Institutul pentru Orașe Vizionare în 41 de municipii reşedinţă de judeţ, mai arată că tiparul clasic al „orelor de vârf” de la începutul și finalul programului de lucru s-a schimbat, iar blocajele apar în mijlocul zilei, între orele 11:00 şi 14:00. Explicaţia vine din munca flexibilă, programe decalate şi o dispersie mai mare a fluxurilor de deplasare pe durata zilei. „Dacă prânzul este momentul critic, (...) atunci măsurile de mobilitate (benzi pentru transportul public, ferestre pentru livrări, managementul parcărilor, semaforizare adaptivă) trebuie calibrate şi pentru intervalul 11:00-14:00, nu doar pentru orele tradiţionale de rush hour”, a declarat Florian Filat, director executiv al Institutului pentru Oraşe Vizionare şi manager de proiect City Index, potrivit Agerpres. (C.Z.)