Camera Deputaţilor, ca for decizional, a adoptat, zilele trecute, o propunere legislativă mult așteptată de fermieri. Actul normativ modifică Legea nr. 287/2009 privind Codul civil în sensul instituirii duratei are
„Orice atentat la viaţa pruncului nenăscut este un atentat la persoana umană“
Cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Teofan, Protopopiatul Piatra Neamţ şi Protopopiatul Roznov, prin birourile Pro Vita, a organizat sâmbătă, 21 martie 2015, Marşul pentru viaţă, cu tema „Fiecare viaţă este un dar“. Partenerii acestui eveniment au fost Asociaţia Creştină Ortodoxă „Mama Olga“ - Piatra Neamţ, Asociaţia culturală „Eu cred“ - Bicaz Chei, Asociaţia pentru cultură, tradiţii şi spiritualitate „Leru-i Doamne“ - Neguleşti şi Asociaţia Tineretul Ortodox Român PiatraNeamţ.
Marşul pentru viaţă a fost organizat şi la Piatra Neamţ pentru a transmite mesajul că fiecare viaţă umană este unică şi are o valoare infinită. Evenimentul a debutat cu o rugăciune săvârşită în Biserica „Sf. Spiridon“ - Spital şi a fost derulat spre Muzeul de Istorie, Central Plaza, Consiliul Judeţean Neamţ şi Biserica „Sfântul Ioan Domnesc“. Aici au fost rostite rugăciuni şi participanţii s-au închinat pe esplanada bisericii din piaţa Turnului ştefanian.
„Orice prunc este purtător de trup şi suflet, deci este persoană“
Părintele profesor Vasile Păvăleanu, parohul Bisericii „Sfântul Ioan“ - Mărăţei 1, a oferit celor prezenţi câteva cuvinte de învăţătură, dar şi un semnal de conştientizare a situaţiei pe care o trăim: „Orice prunc zămislit are caracter personal, adică este persoană. Nimeni nu poate spune că omul devine purtător de suflet după ce se naşte, după cum nimeni nu poate spune că cel care este în pântecele mamei, adică fătul, nu ar fi purtător de suflet. Orice prunc este purtător de trup şi suflet, deci este persoană, şi Biserica respectă caracterul de persoană al pruncului încă nenăscut. Din acest motiv, orice atentat la viaţa pruncului nenăscut este un atentat la persoana umană, la demnitatea umană şi, nu în ultimul rând, la rânduiala lui Dumnezeu. Dacă Hristos Domnul ia firea umană prin întrupare, înseamnă că El Însuşi cinsteşte naşterea de prunci şi o binecuvântează. Avem în societate o promovare teribilă a culturii morţii. Avorturile sunt crime. Mai mulţi sunt cei ucişi decât cei care trăiesc pe faţa pământului. Dumnezeu a rânduit ca mama şi tata să fie născători de prunci, deci păcatul avortului are o gravitate deosebit de mare. E o situaţie contrară normalităţii umane şi religioase. Oprirea, şi nu întreruperea vieţii, este un act împotriva vieţii. E o nerespectare a Divinităţii care este Viaţă prin excelenţă. Sângele copiilor ucişi strigă către Dumnezeu şi aduce nelinişte, tulburare şi anxietate mamei care comite crimă. Glasul conştiinţei, care este glasul lui Dumnezeu în om, aduce starea de mustrare pe toată durata vieţii. Dar conştiinţa nu se limitează doar până la moarte, ci ea e păstrată de suflet şi dincolo de moarte. Pruncul care urmează să fie ucis simte agresiunea şi nu poate să se ferească. Copilul se manifestă absolut raţional şi uman. E lipsit de ajutor şi prin actul avortului el e lipsit şi de botez. Aşadar e un efect negativ în relaţia cu sine însuşi, cu Dumnezeu, dar şi în relaţia omului care ucide pruncul nenăscut. Trebuie văzute şi consecinţele sociale, pentru că cel care nu se poate naşte ar putea fi un om de ştiinţă, un preot sau un om care să descopere valori culturale, medicale sau materiale pentru omenire. Ne întrebăm de ce nu s-a descoperit un remediu împotriva cancerului, deşi avem în lume o cercetare deosebită în acest domeniu? Poate pentru că omul care l-ar fi descoperit a fost ucis în pântecele mamei sale. E şi o problemă pentru viitor: îmbătrânirea populaţiei. Din acest motiv, Biserica cheamă pe fiii ei la o cultură a vieţii. Trebuie trezită conştiinţa în cetatea Domnului, fiindcă demnitatea umană este aceea de a fi împreună creatoare cu Dumnezeu. Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi-a asumat rolul la care a fost chemată. Orice mamă trebuie să se supună acestei rânduieli şi să spună împreună cu Isaia prorocul: «Iată eu şi pruncii pe care mi i-a dat Dumnezeu»“.
Viaţa, cel mai preţios dar al lui Dumnezeu pentru noi
La final părintele protopop Valentin Tofan a mulţumit participanţilor, rostind şi o alocuţiune: „Mulţumim lui Dumnezeu şi Maicii Domnului pentru întâlnirea noastră de azi. Două sunt motivele organizării acestui marş, în aproximativ 70 de oraşe din România şi Moldova. Există în popor o vorbă: Dacă vrei să schimbi lumea, mai întâi schimbă-te pe tine însuţi. Este greu pentru noi să trăim într-o societate impregnată puternic de cultura avortului şi să purtăm pe umerii noştri aproximativ 23 de milioane de copii avortaţi din 1958 până astăzi. Dacă noi nu vom face ceva în sensul acesta, nu este firesc ca alţii să facă ceva sau să aşteptăm ca alţii să se implice. Al doilea motiv este promovarea culturii vieţii. În lume şi în ţara noastră, aproximativ 85% din avorturi sunt făcute la presiunea partenerului sau la presiunea societăţii. Femeia este alungată din casă de soţ sau îşi pierde serviciul şi este nevoită să recurgă la avort. E nevoie de noi! Pe noi pot conta femeile care intră într-un asemenea caz. Biserica noastră este în esenţă Pro Vita, adică pentru viaţă, pentru că trupul Bisericii este Hristos, Viaţa Însăşi. Cel mai preţios dar al lui Dumnezeu pentru noi este viaţa, de aceea este necesar să cultivăm şi să promovăm acest dar. Dacă noi nu facem nimic în sensul conştientizării gravităţii avortului şi nu ne alăturăm efortului femeilor de a-şi naşte pruncii, nu ne împlinim vocaţia de slujitori ai vieţii“.
Evenimentul a fost încheiat cu un miniconcert al Asociaţiei culturale „Eu cred“, care a interpretat câteva imne şi melodii pro vita, voce şi chitară. La marş au participat aproximativ 120 de copii, mulţi dintre ei în port naţional, 70 de preoţi din cele două protopopiate şi câteva sute de credincioşi. În Protopopiatele Piatra Neamţ şi Roznov vor fi organizate în Săptămâna pentru viaţă, în câteva unităţi şcolare, şi întâlniri cu tinerii pe teme pro vita.