Orice fermier se poate înscrie în Camerele Agricole

▲ Patru departamente din subordinea Ministerului Agriculturii vor fi restructurate, pentru înfiinţarea Camerelor Agricole din România, potrivit unui proiect de lege privind înfiinţarea Camerelor Agricole, aflat în lucru la MADR ▲ Constituirea lor va demara la începutul anului 2009, potrivit ministrului Agriculturii, Dacian Cioloş ▲

Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă (ANCA) cu oficiile judeţene se vor restructura integral, iar direcţiile judeţene pentru agricultură, unităţile fitosanitare judeţene şi ANARZ vor fi modificate parţial. Cei care activează în domeniile agriculturii şi cele conexe vor fi reprezentaţi în Camerele Agricole. Ministrul agriculturii, Dacian Cioloş, a subliniat că înfiinţarea acestor structuri este o necesitate, „în condiţiile în care vor fi acordate fonduri europene pentru consultanţă, dar care nu vor putea fi accesate de instituţiile publice“.

„OJCA sunt, în prezent, legate de mâini şi de picioare. Ele nu au dreptul să acceseze fonduri europene pentru consultanţă, deoarece sunt instituţii de stat“, a spus Cioloş. Din camerele agricole va putea face parte orice persoană fizică din spaţiul rural, care derulează activităţi cu specific agricol sau asimilat. Finanţarea Camerei Agricole, conform proiectului, va fi asigurată din alocări de la bugetul de stat pentru cofinanţarea investiţiilor şi a salariilor personalului angajat, dar şi din alocări din bugetele judeţene sau din prestări de servicii, la care se adaugă 2% din impozitul pe profit sau din impozitul pe terenul agricol şi forestier.

Principalul rol al Camerelor Agricole, după cum a precizat consilierul ministrului, Sorin Chelmu, este acela de „principal partener de dialog al autorităţii publice centrale, cu competenţe în domeniile agriculturii şi conexe“. Sorin Chelmu a explicat că înfiinţarea Camerelor Agricole Judeţene nu presupune micşorarea numărului de locuri de muncă din domeniu, ci, din contra, presupune angajarea a încă 3.000-4.000 de specialişti. În plus, salariile acestora ar putea chiar să crească în funcţie de fondurile pe care fiecare le-ar putea atrage pentru comunitate. „Camerele Agricole îşi propun să facă acele asociaţii, acele grupuri de producători, pentru a putea ieşi pe piaţa europeană“, a subliniat Chelmu.

35 de reprezentanţi ai agricultorilor

Camerele Agricole vor fi organizate la nivel judeţean, vor fi compuse din reprezentanţi ai agricultorilor şi vor avea rolul de a acorda fermierilor consultanţă specializată şi de a reprezenta interesele acestora pe lângă administraţia publică locală. lui Cioloş, Camerele vor fi formate din 35 de reprezentanţi ai agricultorilor, având ca părţi componente o „încăpere“ a aleşilor, formată din Adunarea Generală, Colegiul de Conducere şi Comisia de Cenzori, şi o „încăpere“ a specialiştilor. Potrivit proiectului de lege, Camerele Agricole sunt organizaţii neguvernamentale, de utilitate publică, nonprofit, cu personalitate juridică, înfiinţate în scopul de a reprezenta şi promova interesele populaţiei care derulează activităţi în domeniile agriculturii şi conexe, cum ar fi agricultură şi producţie alimentară, pescuit, silvicultură sau îmbunătăţiri funciare. Camera Agricolă Judeţeană va fi formată din 35 de reprezentanţi ai agricultorilor, din care 19 reprezentanţi - aleşi dintre cei propuşi de asociaţiile de profil. Două locuri vor fi ocupate de agricultorii propuşi de patronate, două - de către cei propuşi de sindicate şi două - de către fermierii independenţi.

Două locuri vor fi ocupate de reprezentanţii cooperativelor agricole, trei - de către tinerii fermieri, două - de către reprezentanţii consiliilor locale şi câte unul - de către reprezentanţii proprietarilor de păduri, staţiunilor de cercetare şi ai medicilor veterinari.

Fiind organizate secţii de votare în funcţie de numărul de electori, Camerele Agricole se constituie în urma alegerilor organizate la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale locale. Fiecare secţie de votare are arondaţi cel puţin 500 de electori, dar nu mai mulţi de 2.000.