Istoricul Marius Turda, profesor la Universitatea Oxford Brookes din Marea Britanie, a conferențiat recent la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași pe tema „Eugenia și dezumanizarea persoanelor cu dizabilități”. Cu rădăcini în ultima parte a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, eugenia (teorie care susține îmbunătățirea fondului ereditar prin intermediul selecției sociale și biologice a populației, n.r.), spune profesorul Turda, are încă reminiscențe atât în mentalul colectiv, cât și în abordarea persoanelor cu anumite dizabilități: „Aceste forme de gândire continuă și în ziua de azi. S-a văzut asta și în timpul pandemiei - cine merită să trăiască și cine nu. Și este șocant și foarte trist”.
Pădure „de miere” în județul Giurgiu
Noi acțiuni de plantare au loc în această perioadă în județul Giurgiu, în interiorul primei păduri comunitare din România, inițiate de Asociaţia MaiMultVerde. Pădurea Comunitară Cama a fost înfiinţată anul trecut, pe malul canalului cu acelaşi nume care leagă oraşul Giurgiu de Dunăre, iar cu ajutorul voluntarilor și donatorilor, sunt în curs lucrări de înlocuire a puieţilor care nu s-au prins cu specii adaptabile zonei: arţar, sâmbovină, alun, sânger, lemn câinesc, cătină roşie, velniş, vişin şi mălin.
Până în prezent, în Pădurea Comunitară Cama au fost plantaţi 135.000 de arbori şi arbuşti din 55 de specii, pe o suprafaţă de 20 de hectare. Pădurile comunitare sunt păduri urbane sau păduri-parc strâns conectate cu comunităţile pe care le deservesc.
O altă inițiativă a asociației este înfiinţarea Pădurii de Miere de la Mârşa, în judeţul Giurgiu, a cărei plantare a debutat în 12 noiembrie. Pădurea de Miere va avea 20.000 de salcâmi şi duzi care vor aduce polenizatori în zonă şi vor ajuta la prevenirea degradării solului.
De asemenea, la Talpa, judeţul Teleorman, vor fi plantaţi în această campanie de împădurire 25.000 de puieţi de salcâm.
„MaiMultVerde realizează şi un aliniament stradal de 12 km, între Videle (Teleorman) şi Mârşa (Giurgiu). (…) 15.000 de plopi vor oferi rol de protecţie, de ameliorare a climatului şi calităţii aerului în această zonă. Plopii sunt arbori care ajung la înălţimi de 40-50 metri şi o circumferinţă de până la 2,5 metri. Sunt o specie nepretenţioasă, cu creştere rapidă, iar copacii maturi sunt rezistenţi la ger şi secetă, la fum şi la praf, lucru care îi face ideali pentru aliniamentele stradale”, arată asociația. (C. Z.)