Pași pentru revitalizarea sistemului de irigații

Săptămâna trecută a fost pusă în funcţiune staţia SRP5 Haret din amenajarea Rugineşti-Pufeşti-Panciu, care va iriga culturile cu apă din bazinul Canalului Siret-Bărăgan, investiţia realizată pentru deschiderea acestei staţii de pompare fiind de un milion de lei. Realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 până la 700.000 de hectare de teren din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 50% la energie, potrivit reprezentanților Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Staţia de repompare SRP5 Haret este situată pe partea dreaptă a drumului naţional DN2 (E85), pe direcţia Focşani-Adjud, şi asigură nivel de apă pentru două canale - CD 4 şi CD7 - prin preluarea apei direct din Canalul Siret-Bărăgan, fiind amplasată la ­km 5+200, se arată într-un comunicat al MADR.

Proiectul Canalului Siret-Bărăgan a fost aprobat de Nicolae Ceauşescu în 1986, iar în anul următor a început execuţia primului tronson. Conform proiectului, canalul ar trebui să aibă o lăţime la bază de 20 de metri, o adâncime de 7 metri și o lungime de 198 de kilometri pe următorul traseu: Călimăneşti-Mărăşeşti-Focşani-Râmnicu ­Sărat-Buzău-Urziceni-Dridu, între Acumularea Călimăneşti de pe Siret şi lacul Dridu, situat la nord de Bucureşti, pe râul Ialomiţa.

Primul tronson al canalului este amplasat pe teritoriul judeţului Vrancea şi are o lungime de 50 de kilometri. Numai întreţinerea canalului, pe zona funcţională, costă în jur de un milion de lei pe an. Al doilea tronson are 140 de kilometri şi traversează judeţele Buzău şi Ialomiţa, până la Dridu, fiind şi cel mai costisitor.

Potrivit Ministerului Agriculturii, realizarea Canalului Siret-Bărăgan ar permite irigarea a 500.000 până la 700.000 de hectare de teren din Câmpia Română şi obţinerea unor economii de 50% la energie, deoarece transportul apei în sistemele de irigaţii se va face preponderent gravitaţional şi mai puţin prin pompare.

Punerea în funcţiune a staţiei de pompare din comuna Haret (Vrancea) a costat un milion de lei, a declarat, miercuri, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea, precizând că această staţie nu a funcţionat niciodată.

„Staţia nu a funcţionat niciodată; a fost doar în probe în momentul în care s-au terminat lucrările respective. Iată că după atâţia ani de zile ducem apa de pe Siret la plantele din Vrancea. Vrancea este o zonă extrem de secetoasă”, a spus Daea.

Acesta a precizat că Executivul alocă până în 2020 un miliard de euro pentru executarea acestor lucrări, respectiv punerea în funcţiune a staţiilor, decolmatarea, curăţirea secţiunilor de scurgere, reprofilarea canalelor acolo unde este necesar.

„Este o investiţie extrem de mare şi de importantă pentru ţară. A doua direcţie pe care acţionăm este direcţia privată, adică sistemul secundar de irigaţii care se află în proprietatea fermierilor, care s-au organizat în asociaţii. Prin PNDR avem 435 milioane de euro care vor fi puşi în mişcare prin proiectele ce se vor crea în zonele acestea, în aşa fel încât, odată cu sistemul principal, să putem să punem în funcţiune şi sistemele secundare”, a adăugat Daea. Potrivit acestuia, apa de pe canal este gratuită pentru fermieri.

Recent, şeful MADR a afirmat că, deși proiectul Canalului Siret-Bărăgan nu este un obiectiv inclus în planul naţional de irigaţii, deoarece pentru finalizarea lui ar fi nevoie de circa 5,5 miliarde de euro, ideea nu a fost abandonată.

Daea a precizat că în planul naţional de irigaţii sunt introduse 97 de sisteme pentru a realiza până în 2020 cele 2 milioane de hectare irigabile.

Potrivit datelor MADR, în anul 2018 se vor aloca 26,5 milioane de euro pentru refacerea şi reconstrucţia sistemului naţional de irigaţii din miliardul de euro prevăzut în buget până la finele lui 2020, iar pe partea de investiţii în sistemele secundare de irigaţii sunt disponibile pe măsura 4.3 din PNDR 20142020 circa 435 milioane de euro de la Uniunea Europeană.