Paşi spre aderarea la Spaţiul Schengen

Diplomatul de carieră Florin Saghi a fost timp de şapte ani, la Bruxelles, cu mult timp dinaintea aderării României la UE, misionarul şi artizanul discret şi extrem de tenace al armonizării capacităţilor de integrare ale României, în special în zona denumită generic Justiţie şi Afaceri Interne, zonă care conferă siguranţă şi fermitate continuării procesului de construcţie a noii identităţi continentale a Europei.

În calitatea sa actuală, de director general al Direcţiei Schengen a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Florin Saghi ne-a răspuns la câteva întrebări, scoţând în evidenţă importanţa istorică a viitoarei aderări a României la Spaţiul Schengen.

Dincolo de complexitatea tehnică şi birocratică mai mult sau mai puţin cunoscută, din unghiul de vedere al aşteptărilor şi intereselor cetăţenilor români, care este semnificaţia esenţială a aderării României la Acordul Schengen?

România continuă procesul de integrare de după aderarea la Uniunea Europeană, având ca obiective principale aderarea la Spaţiul Schengen şi trecerea la moneda unică. Odată cu parcurgerea acestor etape importante, România va beneficia de acelaşi statut ca oricare alt stat membru UE, statut care se va reflecta direct în viaţa de zi cu zi a cetăţenilor români, cetăţeni europeni care vor căpăta drepturi depline în spaţiul european. Aderarea la Schengen, corelată cu alte prevederi privind în primul rând chestiunile legate de dreptul de şedere şi dreptul la muncă vor conferi un grad suplimentar de libertate propriilor cetăţeni, dimensiune tradusă de altfel şi printr-o creştere a nivelului de trai. De asemenea, facilitarea liberei circulaţii va avea drept consecinţă o intensificare naturală a schimburilor comerciale şi culturale în tot spaţiul european şi cu precădere în zonele transfrontaliere, permiţând astfel, şi cu ajutorul fondurilor europene puse la dispoziţie de Comisia Europeană, dezvoltarea unor zone defavorizate. În acelaşi timp, frontiera României cu statele terţe nemembre UE va deveni frontiera externă a Uniunii Europene, fapt ce va atrage o responsabilitate suplimentară din partea autorităţilor române, atât în privinţa creşterii performanţei privind controlul şi supravegherea frontierei externe, cât şi a prevenirii şi combaterii unor fenomene ce prezintă caracter infracţional general, a migraţiei ilegale şi a criminalităţii organizate transfrontaliere.

Vă rugăm să caracterizaţi succint etapa actuală a procesului de conformare cu principiile, regulile şi exigenţele strategice ale acestui important Acord la care Guvernul român şi-a propus să adere în luna martie 2011.

Până în prezent, România a parcurs în condiţii optime şase din cele şapte vizite de evaluare efectuate de grupurile de experţi aparţinând statelor membre UE şi Secretariatului General al Consiliului UE, şi anume în domeniile: cooperării de poliţie; protecţiei datelor personale; politicilor de vize; frontierelor maritime; frontierelor aeriene; frontierelor terestre.

În prima decadă a lunii decembrie 2010 va avea loc ultima vizită de evaluare dedicată verificării modului de funcţionare a Sistemului de Informaţii Schengen, precum şi a biroului de semnalări, denumit generic SIRENE. Dacă din punct de vedere tehnic lucrurile sunt clare, din punct de vedere politic există anumite reţineri din partea unor state membre care, odată cu aderarea României la Spaţiul Schengen, consideră că nu vor mai avea suficiente pârghii importante pentru a-şi impune punctul de vedere cu privire la modul de reformare a sistemului justiţiei româneşti. De aceea, evoluţiile din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare sunt foarte atent urmărite în aşa fel, încât să existe garanţia că măsurile preconizate în 2007, la momentul aderării României la Uniunea Europeană, sunt aplicate întocmai. La aceasta, se adaugă o uşoară incertitudine referitoare la posibila extindere a fenomenului migrator, care ar putea afecta ordinea publică din unele state membre ale UE. Desigur că reacţii de acest gen au existat şi în alte etape importante din parcursul României către structurile europene, ele fiind în final contracarate prin garanţiile ferme date de autorităţile române, de măsurile luate în acest sens, cât şi de evoluţiile ulterioare care au demonstrat că temerile unor state membre nu au fost întru totul justificate.

Evocaţi în câteva cuvinte dimensiunea moral-umană a sfidărilor transformatoare pe care dumneavoastră consideraţi că procesul de întărire a securizării frontierelor îl antrenează, în subsidiar, efectele asupra atitudinii autorităţilor, dar şi a mentalităţilor româneşti actuale.

Odată cu aderarea României la Spaţiul Schengen responsabilitatea celor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ordinii şi siguranţei publice va căpăta o nouă dimensiune, deoarece atribuţiile acestora se vor răsfrânge direct asupra climatului de siguranţă şi libertate propriu întregului teritoriu al Uniunii Europene. Eliberarea unei vize Schengen de către autorităţile române va conferi posibilitatea posesorului de a intra şi călători în mai multe state membre ale UE, fapt ce presupune instaurarea unui grad înalt de încredere între factorii de decizie români şi cei ai celorlalte state membre. De asemenea, combaterea eficientă a criminalităţii organizate şi în special a celei transfrontaliere constituie tot atâtea garanţii că România nu va exporta şi nici nu va fi indiferentă la eventuala degradare a climatului european de siguranţă şi libertate. La toate acestea, vor trebui însă să contribuie atât cei implicaţi direct, cât şi toţi ceilalţi cetăţeni români care în urma aderării vor beneficia de drepturi suplimentare. Eradicarea actelor de corupţie, creşterea gradului de profesionalizare a efectivelor poliţiei şi poliţiei de frontieră, manifestarea unui comportament civilizat, de către toţi cetăţenii români, în general, şi mai ales atunci când se vor afla pe teritoriul altor state membre, reprezintă cerinţe de bază impuse de aderarea la Spaţiul Schengen.

În calitatea oficială extrem de importantă pe care o deţineţi, care ar fi recomandările principiale pe care le puteţi formula în atenţia factorilor decizionali şi executivi implicaţi în vederea trecerii cu bine a testului de responsabilitate Schengen, mai ales din perspectiva apartenenţei viitoare a României la Spaţiul Schengen.

Întrucât data aderării noastre la spaţiul Schengen este destul de apropiată, 27 martie 2011, cred că se cuvine ca ritmul impus în ultimul an să fie susţinut şi în continuare, pentru finalizarea în luna decembrie a acestui an a marii majorităţi a obiectivelor propuse, în aşa fel încât, de la anul, să putem beneficia de o perioadă corespunzătoare de teste. În acelaşi timp, este necesar ca semnalele venite din partea statelor membre UE să fie tratate cu toată responsabilitatea, iar demersurile diplomatice intensificate în vederea prezentării unei situaţii cât mai realiste a progreselor înregistrate de România referitoare la obiectivul aderării la Spaţiul Schengen.

" În prima decadă a lunii decembrie 2010 va avea loc ultima vizită de evaluare dedicată verificării modului de funcţionare a Sistemului de Informaţii Schengen, precum şi a biroului de semnalări, denumit generic SIRENE."

" Odată cu aderarea României la spaţiul Schengen responsabilitatea celor care îşi desfăşoară activitatea în domeniul ordinii şi siguranţei publice va căpăta o nouă dimensiune, deoarece atribuţiile acestora se vor răsfrânge direct asupra climatului de siguranţă şi libertate propriu întregului teritoriu al Uniunii Europene."