Patrimoniul cultural, "un potenţial imens” pentru ţara noastră

Sâmbătă, la Sighişoara, s-a desfăşurat Seminarul inter­naţional „Dezvoltarea rutelor culturale europene în Româ­nia”, iar directorul Institutului European al Rutelor Culturale din Luxemburg, Penelope Denu, a prezentat programul Consiliului Europei privind itinerariile culturale. Potrivit acesteia, există un potenţial imens pentru România, care ar putea să se asocieze celor 33 de rute culturale europene acreditate.

Promovarea şi valorificarea patrimoniului cultural reprezintă un potenţial imens pentru România, iar atât autorităţile, cât şi reprezentanţii societăţii civile trebuie să iniţieze proiecte de asociere la cele 33 de rute culturale europene acreditate sau să iniţieze noi proiecte transfrontaliere care să unească pe o anumită temă mai multe puncte culturale europene, este de părere directorul Institutului European al Rutelor Culturale din Luxemburg, Penelope Denu, care a fost prezentă la Seminarul internaţional „Dezvoltarea rutelor culturale europene în România”, desfăşurat sâmbătă la Sighişoara la iniţiativa europarlamentarului Mircea Diaconu. „Azi dimineaţă am venit şi am văzut un potenţial imens pentru România. Cred că şi dvs. sunteţi mândri de patrimoniul şi cultura pe care le aveţi. Scopul nostru este să arătăm că Europa nu este doar o mare maşinărie economică, nici o mare maşinărie politică, ci şi un ansamblu cultural. Şi prin această cooperare, prin aceste activităţi şi iniţiative ale cetăţenilor vom putea să atragem împreună finanţări europene care să dezvolte aceste lucruri. Sunt aici să le spun agenţilor, actorilor de pe scena culturală că pot să îi ajut, că pot să îi susţin, să îi sfătuiesc, dar proiectele şi iniţiativele trebuie să vină din partea lor”, a declarat Penelope Denu, citată de Agerpres.

Consiliul Europei are acreditate 33 de itinerarii culturale, iar acolo unde au existat aceste iniţiative transnaţionale numărul turiştilor a crescut, „acest lucru având efecte benefice şi asupra comunităţilor locale”.

În cadrul seminarului a fost evidenţiat faptul că profilul turistului s-a schimbat în ultimii ani, cererea de consum mutându-se spre turismul activ şi cultură, spre experienţe şi senzaţii noi. Consumatorul de turism cultural este „o persoană bine educată şi cu bani, care este dispusă să petreacă mai mult timp într-un anumit loc şi să împărtăşească mai multe experienţe”, potrivit lui Octavian Arsene, reprezentant al Autorităţii Naţionale pentru Turism.

În opinia sa, România ar putea să adere la cel puţin 18 din cele 33 de rute culturale europene. Printre itinerariile culturale acreditate se numără ruta artei preistorice rupestre, traseul european al ceramicii, ruta cimitirelor semnificative, traseul oraşelor termale istorice, ruta europeană a patrimoniului evreiesc, ruta fenicienilor, ruta europeană a patrimoniului arhitectural romanic, ruta Art Nouveau, via Habsburg sau ruta Atrium, ce cuprinde obiecte de arhitectură ale regimurilor totalitare ale secolului XX.

Programul a fost început în 1987, iar în prezent există 33 de itinerarii culturale acreditate de Consiliul Europei care tranzitează mai multe ţări de pe continent, printre care şi România, şi care unesc mai multe puncte culturale. Ţara noastră este legată prin puncte turistice la 8 din cele 33 de rute culturale, însă, surprinzător, lipseşte de pe itinerarul european al ceramicii. Itinerariile europene certificate de Consiliul Europei pot fi consultate la adresa http://culture-routes.net/. (Oana Nistor)