Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Patronatele acceptă majorarea salariului minim, dar cu îngheţarea celorlalte salarii

Patronatele acceptă majorarea salariului minim, dar cu îngheţarea celorlalte salarii

Data: 30 Septembrie 2009

▲ Secretarul de stat în Ministerul Muncii Valentin Mocanu a precizat că există circa 800.000 de angajaţi în România care sunt plătiţi cu salariul minim, respectiv 600 de lei, iar alţi 700.000 câştigă 720 de lei, respectiv 1,2 salarii minime pe economie ▲

Patronatele ar fi de acord cu majorarea salariului minim pe economie peste nivelul de 650 de lei, mergând chiar şi până la 705 lei în 2010, cu condiţia îngheţării salariilor din grila de ierarhizare din Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional, a declarat, luni, preşedintele UGIR 1903.

„Suntem de acord ca salariul minim pe economie să crească până la 650-705 lei, dacă această majorare nu va avea ca efect creşterea celorlalte salarii din mediul privat, precum al muncitorilor necalificaţi, calificaţi sau al celor cu studii superioare. Dorim îngheţarea salariilor acestora până vom ieşi din criza economică“, a spus Cezar Corâci.

„O creştere medie a salariilor angajaţilor din mediul privat cu 14%, datorată majorării tuturor salariilor ce sunt legate de salariul minim, ar avea un efect devastator pentru mediul privat“, a completat el.

Contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional pentru perioada 2007-2010 prevede ca un muncitor necalificat să aibă un coeficient minim de ierarhizare egal cu un salariu minim pe economie, un muncitor calificat să câştige minimum 1,2 salarii minime, pentru un absolvent de şcoală postliceală să se acorde 1,25 salarii minime, pentru cei care au terminat şcoala de maiştri - 1,3 salarii minime, absolvenţii de studii superioare de scurtă durată au un coeficient de 1,5, iar personalul încadrat pe funcţii „pentru care condiţia de pregătire este cea de studii superioare“ primeşte minimum 2 salarii minime pe economie.

Corâci a mai afirmat că în industrie salariul minim negociat la nivel de ramură este de 650 de lei, însă în sectorul IMM-urilor salariile sunt chiar şi sub acest prag.

Cei mai mulţi angajaţi au salariul minim pe economie

Pe de altă parte, secretarul de stat în Ministerul Muncii Valentin Mocanu a precizat că există circa 800.000 de angajaţi în România care sunt plătiţi cu salariul minim, respectiv 600 de lei, iar alţi 700.000 câştigă 720 de lei, respectiv 1,2 salarii minime pe economie.

Mocanu a menţionat că luni a avut loc o primă întâlnire cu sindicatele şi cu patronatele în vederea stabilirii salariului minim în plată pentru perioada următoare, „în contextul politicilor salariale ce trebuie adoptate până la integrarea României în zona euro“.

Secretarul de stat a dat asigurări că la stabilirea salariului minim se va ţine cont şi de valoarea coşului minim de consum.

Preşedintele BNS, Dumitru Costin, a explicat că în acest moment valoarea coşului minim de consum calculat pentru o familie de salariaţi este de 1.019 lei, însă a subliniat că la stabilirea acestuia sunt luate în calcul valori depăşite, stabilite în urmă cu 20 de ani.

„Nu poţi trăi cu salariul minim pe economie actual. Am propus Guvernului să schimbe priorităţile discuţiilor. Să avem în vedere atât politica salarială, cât şi cea a taxelor. În acest moment, contribuţiile la asigurările sociale sunt foarte mari, avem un sistem de securitate foarte prost construit, iar cota unică a alimentat discrepanţe uriaşe în politica salarială din România“, a afirmat Costin.