Patronatele din domeniul alimentar vor măsuri dure împotriva supermarketurilor

▲ Patronatele din domeniul alimentar susţin că super şi hypermarketurile sunt adevăraţi coloşi, bine organizaţi, cu care este greu să te lupţi ▲ Patronatele şi sindicatele au anunţat că vor demara o serie de acţiuni comune pentru remedierea situaţiei existente ▲ Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, va media o discuţie între producători, procesatori şi retaileri pe tema preţurilor la alimente, o invitaţie în acest sens fiind transmisă pentru data de 19 martie 2008 ▲

Patronatele din domeniul alimentar au decis să blocheze activitatea de aprovizionare şi să ia măsuri dure împotriva supermarketurilor, care au o politică de monopol, a declarat Ştefan Niculae, preşedintele „Agrostar“. „Trebuie să luăm măsuri foarte dure. Avem în faţă un colos bine organizat. Este foarte greu să te lupţi cu aceşti coloşi, cu aceste monopoluri, dar trebuie să recurgem la forme de protest care să le pună pe gânduri“, a explicat Ştefan Niculae, într-o conferinţă de presă. Acesta a subliniat că nu există programe pentru dezvoltarea pieţei locale, pentru ca producătorii să-şi poată desface marfa, iar consumatorul de rând „trebuie să mănânce marfă de proastă calitate, pentru că se află la mâna marilor monopoluri, care au intrat şi fac ceea ce vor pe piaţă“. La rândul său, preşedintele Federaţiei Sindicale din Industria Alimentară, Dragoş Frumosu, a explicat că va avea loc şi o creştere a taxelor, care va face ca produsele româneşti să se scumpească şi nu se vor mai vinde, ceea ce va duce la falimentul unor companii, la concedieri de personal etc.

Magazinele mici au fost distruse, lăsând locul supermarketurilor

Dragoş Frumosu şi-a exprimat nemulţumirea faţă de faptul că, între 1997-1998, în Bucureşti şi nu numai, au fost dărâmate micile magazine, micile buticuri, pe motiv că încurcau circulaţia, dar au fost date hipermarketurilor terenuri ale fabricilor, construcţiile fiind demolate peste noapte. Un exemplu în acest sens este cel al fabricii de lapte de la Lujerului, fabrică relativ nouă, pe terenul căreia a apărut un hypermarket. Acestă fabrică a fost vândută la licitaţie, la un preţ ce a putut fi acoperit de stocuri şi linia nouă de îngheţată, cumpărătorul având obligaţia de a-i păstra obiectul de activitate numai un an de zile. Patronatele susţin că supermarketurile exercită un abuz de putere prin impunerea unor condiţii contractuale excesive. Din cauza acestor condiţii, susţin reprezentanţii patronatelor, producătorii din România ajung să lucreze exclusiv pentru aceste supermarketuri, rata de profit a producătorilor fiind una extrem de mică. Patronatele şi sindicatele au anunţat că vor demara o serie de acţiuni comune pentru remedierea situaţiei existente. Patronatele vor organiza o întâlnire la Bruxelles, cu europarlamentarii români, şi vor propune încheierea unui acord între reprezentanţii industriei alimentare din România şi cei ai supermarketurilor privind practicile comerciale. De asemenea, patronatele au propus elaborarea unui cod de bune practici comerciale pentru supermarketuri, avizat de Consiliul Concurenţei, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Ministerul Economiei şi Finanţelor.

Discuţii la nivel ministerial cu retailerii

Ministrul Agriculturii, Dacian Cioloş, va media o discuţie între producători, procesatori şi retaileri pe tema preţurilor la alimente, o invitaţie în acest sens fiind transmisă pentru data de 19 martie 2008. „I-am rugat pe cei din minister să verifice dacă există reglementări în alte state ale Uniunii Europene, referitoare la activitatea din sectorul de retail, pentru a le putea transpune şi la noi“, a declarat, pe 6 martie, ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, Dacian Cioloş, după întâlnirea patronatelor şi sindicatelor din domeniu. Cioloş a precizat că este interesat să existe transparenţă pe lanţul produselor alimentare şi în modul în care sunt stabilite preţurile, pentru că este numai în beneficiul consumatorului final. Reprezentanţii producătorilor români din industria alimentară au acuzat că marii procesatori şi retailerii dictează preţurile produselor alimentare, care sunt mai mari cu circa 40% decât în UE.