Patronatele propun câteva măsuri pentru relansarea economiei naţionale

▲ Patronatele din România propun un set de măsuri destinate relansării economiei naţionale ▲ Patronatele mai cer aprobarea în regim de urgenţă a legii parteneriatului public-privat, precum şi responsabilizarea autorităţilor locale faţă de executarea corectă şi la timp a proiectelor de interes naţional sau regional ▲

Comitetul Director al Confederaţiei Naţionale a Patronatului Român (CNPR), întrunit în ziua de 29 aprilie, a hotărât să solicite premierului Emil Boc respectarea promisiunii făcute cu ocazia discuţiilor care au precedat aprobarea bugetului de stat pentru anul 2009, respectiv să iniţieze cu partenerii sociali discuţii vizând promovarea în următoarele 30 de zile a unui nou set de măsuri destinate să contribuie la relansarea activităţii economice a firmelor din România, informează un comunicat al patronatelor. CNPR consideră că evoluţia economică pe primele patru luni ale anului 2009 este mult mai defavorabilă decât anticipările realizate chiar în perioada negocierii aranjamentelor financiare cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, ceea ce impune adoptarea de urgenţă a unor noi măsuri de natură să stimuleze munca şi să mobilizeze energia sectorului privat.

Patronatele cer ca resursele financiare ce vor fi împrumutate de la UE să fie folosite pentru finanţarea unor măsuri vizând susţinerea reală a mediului de afaceri, exprimându-şi opoziţia fermă faţă de posibilitatea utilizării acestor resurse financiare pentru plata pensiilor şi a salariilor din sectorul bugetar.

CNPR propune spre dezbatere şi adoptare o serie de măsuri vizând flexibilizarea pieţei forţei de muncă, măsuri care să susţină şi să încurajeze mobilitatea forţei de muncă şi la nivel interregional, precum şi deplasarea temporară a forţei de muncă pe şantierele de investiţii.

Alte măsuri vizează contul de muncă lunar (timp de muncă negativ - fără comenzi/timp de muncă pozitiv - comenzi ce necesită muncă suplimentară), şomajul flexibil, stimulând angajarea în muncă pe perioade limitate de timp de 2-3 luni minim, pe principiul o zi de muncă/o zi de şomaj, stimularea financiară ce acceptă locuri de muncă în domenii deficitare, stimularea autoangajării, simultan cu susţinerea dezvoltării sistemului de microcreditare (credite până la 25.000 de euro), programele locale de formare/reconversie profesională (acordarea alocaţiei de şomaj numai corelat cu acceptarea formării profesionale continue şi chiar a unor locuri de muncă pe perioade de 2-3 luni), precum şi programul de investiţii publice.

Legea parteneriatului public-privat urmează să fie aprobată în regim de urgenţă

Altă măsură este legea privind scutirea de la impozitare a profitului reinvestit, reglementarea modului şi a obligaţiilor de finanţare a lucrărilor de reabilitare termică, de către primării şi pentru asociaţiile de locatari, respectiv suportarea de la bugetul de stat a dobânzii pentru creditele asumate de asociaţiile de locatari. Reprezentanţii patronatelor mai cer aprobarea în regim de urgenţă a legii parteneriatului public-privat, responsabilizarea autorităţilor locale faţă de executarea corectă şi la timp a proiectelor de interes naţional sau regional, crearea sistemului de urmărire şi raportare lunară a stadiului lucrărilor şi a finanţării/decontării lucrărilor, alocarea stimulativă de fonduri de investiţii prin transferuri bugetare, proporţional cu efortul financiar prevăzut în bugetele locale pentru realizarea de proiecte prioritare de interes public, publicarea şi actualizarea lunară a stadiului de execuţie, inclusiv finanţare/decontare pentru toate proiectele programate a fi finanţate în 2009-2010 din bugetul de stat, stabilirea de către Guvern a listei lucrărilor prioritare, de interes regional/naţional, pentru care se solicită implicarea sectorului privat, precum şi un program naţional de refacere a dotării agriculturii cu instalaţii de irigat.

Banii împrumutaţi, folosiţi pentru investiţii

În ceea ce priveşte măsurile de finanţare a economiei propuse de patronate, acestea vizează utilizarea resurselor financiare împrumutate de UE pentru susţinerea diferitelor programe investiţionale (naţionale sau private, inclusiv prin stimularea IMM-urilor), crearea de fonduri pentru suportarea dobânzii creditelor ipotecare pentru achiziţia primei locuinţe (stimularea construcţiilor imobiliare cu valoare de maximum 100.000 de euro şi suprafaţa de maximum 140 mp), susţinerea financiară a cofinanţării pentru proiectele contractate şi care utilizează fonduri postaderare sau finanţarea programelor de creştere a eficienţei energetice, a producerii de energie din surse regenerabile.

Alte măsuri avute în vedere urmăresc introducerea, împreună cu Asociaţia Română a Băncilor, a „mediatorului de credite“, reglementarea tratării diferenţiate din punct de vedere fiscal a companiilor.