Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe aromânii din Sofia „i-a salvat internetul“

Pe aromânii din Sofia „i-a salvat internetul“

Data: 05 August 2009

Comunitatea aromână din Sofia are o istorie de peste 150 de ani. Aromânii au ajuns în capitala Bulgariei din Macedonia şi Grecia de Nord, în perioada 1850-1903. În 1894, la Sofia, a fost înregistrată Societatea aromânilor cu denumirea „Unirea“. În acel an a fost creată şi începe să funcţioneze prima şcoală primară română. În prezent, numărul aromânilor din Bulgaria nu depăşeşte 2.000, spune Toma Kiurkciev, preşedintele societăţii „Unirea“. „Circa 50 de familii stau la Sofia, 300 la Peshtera, către o sută la Velingrad, Rakitovo, Dupnitsa (localităţi în Sudul Bulgariei). Cu greu ajungem la un număr de 2.000 de aromâni. Sunt mulţi care nu se mai identifică drept aromâni, jumătate nu mai ştiu limba aromână, iar unii chiar nu ştiu că sunt aromâni la origine. La începutul secolului al XX-lea, în Bulgaria au trăit 5.000-6.000 etnici aromâni. Doar la Sofia au fost 700 de familii. În perioada interbelică însă mulţi dintre ei au migrat în România care le-a dat cetăţenie“, explică domnul Kiurkciev. Între aromânii din diferitele părţi ale ţării există legături. „Ne-a salvat internetul“ - mărturiseşte preşedintele societăţii aromâne, care adaugă: „Se poate spune chiar că ne-a creat o patrie. Mulţumită noilor tehnologii am recreat legăturile între comunităţile aromâne din diferitele ţări balcanice. Am întemeiat recent un Consiliu al aromânilor de pretutindeni. Iar în 1997 am reuşit să convingem Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să adopte Recomandarea 1333/1997 privind limba şi cultura aromână“.