Pe scurt

Pentru a patra zi, ruşii trimit cereri de tranzit, iar ucrainenii îi refuză

Societatea ucraineană de gaze Naftogaz a anunţat ieri dimineaţă că a primit şi ieri o cerere din partea Gazprom pentru tranzitarea a 99,2 milioane de metri cubi de gaze prin staţia de pompare de la Sudja (Kursk), de frontiera dintre Rusia şi Ucraina, a anunţat purtătorul de cuvânt al Naftogaz, Valentin Zemlianski, citat de RIA Novosti. „Răspunsul nostru a fost „nu“, pentru că nu acceptăm nici un fel de tranzit până la semnarea unui acord tehnic cu partea rusă“, a specificat acelaşi purtător de cuvânt, indicând că oferta Gazprom de ieri a fost similară cu cea de joi. Astfel, Ucraina a refuzat oferta Gazprom pentru a patra zi consecutiv, comentează agenţia de presă rusă, adăugând că preşedintele Viktor Iuşcenko urmează să aibă în următoarele ore o întrevedere cu şeful Naftogaz, Oleg Dubina, şi cu premierul Iulia Timoşenko. Aflat într-o vizită de o zi la Londra, preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko a subliniat joi seara, într-un interviu acordat BBC, că războiul gazelor cu Rusia are o pronunţată componentă politică, indicând că Moscova a încercat să schimbe „statutul sistemului de gazoducte ucrainean“. „Noi nu am făcut nici un pas ca tranzitul gazelor ruseşti spre Europa să fie suspendat“, a spus Iuşcenko, care a convocat pentru vineri la Kiev un minisummit cu statele afectate de criza gazelor, în prefaţa reuniunii de mâine de la Moscova, la care sunt aşteptaţi liderii Poloniei şi Lituaniei. De altfel, preşedintele polonez Lech Kaczynski şi cel lituanian Valdas Adamkus şi-au confirmat ieri dimineaţă participarea la reuniunea de la Kiev, dedicată problemei livrărilor de gaze ruseşti prin Ucraina spre UE, au specificat, pentru BBC, diplomaţi britanici apropiaţi de negocierile desfăşurate în urmă cu o zi la Londra între premierul Gordon Brown şi preşedintele ucrainean Viktor Iuşcenko.

Criza economică determină tulburări sociale în ţările baltice

Cele trei state baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - se confruntă cu tulburări sociale şi proteste de stradă împotriva măsurilor de austeritate impuse de guvernele lor, în contextul celei mai grave crize economice cu care s-a confruntat vreodată Uniunea Europeană, relatează Bloomberg. O amplă demonstraţie organizată ieri de Confederaţia Sindicatelor din Lituania în capitala Vilnius vine la doar trei zile după protestele antiguvernamentale cu accente violente ce au avut loc în capitala letonă, Riga. Situaţia economică actuală a acestor foste state comuniste contrastează puternic cu cea din urmă cu doar trei ani, când economiile celor trei ţări au înregistrat creşterile cele mai mari din întreaga UE. Acum, liderilor politici li se cere demisia din cauza reducerilor dureroase ale cheltuielilor şi salariilor, impuse la mai bine de un an de când Fondul Monetar Internaţional avertizase că va urma un declin economic semnificativ.