Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 04 Noiembrie 2008

România va fi lovită de criza financiară în primăvară

Economiştii de la Ministerul de Finanţe spun că efectele crizei economice globale se vor resimţi în România, în toată forţa lor, în al doilea trimestru al anului viitor. Totuşi, amploarea problemelor economice va fi mai mică decât în restul Uniunii Europene. Criza economică va lovi România în 6-7 luni, după ce contractele aflate acum în derulare, semnate în vremurile bune, se vor fi încheiat, a declarat Dorin Măntescu, directorul Direcţiei de evaluare a veniturilor bugetului din Ministerul Finanţelor, în cadrul unui seminar organizat de minister. „De obicei, economia noastră reacţionează cu o întârziere de şase-şapte luni la ce se întâmplă în Uniune. Aşa că, prin al doilea trimestru al anului, vom resimţi noi criza economică. Acum e relativ linişte, datorită contractelor încheiate înainte de izbucnirea crizei“, spune Măntescu. Expertul în finanţe e de părere că efectele negative asupra afacerilor din România vor fi mai mici decât în UE. Motivul: România are un fel de „rezervă“ în relaţiile comerciale extracomunitare, care au crescut cu nu mai puţin de 27% în ultimul an. Alt mijloc de a combate criza ar fi structura neobişnuită a consumului, în care alimentele şi bunurile de strictă necesitate au o pondere importantă. „Ponderea alimentelor şi a bunurilor de strictă necesitate ocupă 65% din consumul românilor. Pe de altă parte, autoconsumul, o parte de cerere şi ofertă care e inflexibilă, este, la noi, chiar mai mare decât în Bulgaria“, a declarat Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.

Deficitul bugetar preliminat la zece luni a fost de 1,5% din PIB

Deficitul bugetului general consolidat după primele zece luni a urcat la 1,5% din PIB, iar la finele lui noiembrie se estimează că va rămâne sub 2% din PIB, a declarat, duminică, ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian. „Riscurile depăşirii deficitului sunt considerabil mai mici decât în 2007. Singurul risc mai mare vine din comportamentul autorităţilor publice locale, care au acumulat un fond de rulment destul de mare şi ar putea fi cheltuit rapid“, a spus Vosganian. După primele nouă luni, deficitul bugetar se afla la 1,4% din PIB. El a adăugat că limitele de cheltuieli pentru noiembrie au fost deja prezentate şi aprobate în Guvern. Ministrul Finanţelor a afirmat că se face o monitorizare zilnică şi strictă a cheltuielilor la nivelul Trezoreriei. Pe de altă parte, deşi veniturile vor creşte substanţial, poate chiar peste program, ca pondere din PIB vor fi sub estimarea iniţială. Vosganian a explicat că suplimentul de creştere al PIB faţă de estimarea iniţială s-a produs în special din construcţii şi agricultură, zone nefiscalizate sau cu întârzieri în ciclul de plată a impozitelor. Astfel, veniturile se estimează că vor ajunge la 34,5% din PIB (fără fonduri UE), faţă de 35,9%, cât era prognoza iniţială. Deficitul bugetar programat pentru acest an este de 2,3% din PIB.