Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Pe scurt
UE vrea revizuirea regulilor din sectorul financiar-bancar
Liderii Uniunii Europene şi Asiei au cerut, în ultima zi a summitului Asia-Europa (ASEM), revizuirea regulilor bancare pe plan mondial, sprijinind astfel poziţia premierului francez Nicolas Sarcozy, care a presat Statele Unite ale Americii să se alăture eforturilor mondiale de rezolvare a crizei financiare, transmite „Bloomberg“. Şefii de stat şi de guvern „au promis să întreprindă o reformă efectivă şi cuprinzătoare a sistemului financiar şi monetar internaţional“, se arată în declaraţia dată publicităţii la Beijing. „Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte agenţii sunt rămase în urmă. Agenţiile trebuie să-şi întărească capacitatea de a lua măsuri pentru anticiparea crizei“, a declarat Jeon Hyochan, cercetător la Samsung Economic Research Institute, în Seul. UE cere măsuri de supraveghere mai strânsă a băncilor, reguli mai stricte pentru fondurile de investiţii, noi reguli pentru agenţiile de evaluare financiară şi schimbări la Fondul Monetar Internaţional. Criza financiară, departe de final Ministrul german al Finanţelor, Peer Steinbrueck, a avertizat că ar fi greşit să se anunţe că a trecut pericolul crizei financiare şi totul este sub control, transmite Reuters. „Pericolul unui colaps al pieţelor financiare este departe de a se fi sfârşit. Orice semnal care să anunţe că pericolul a trecut este greşit“, a declarat oficialul german, într-un interviu acordat ziarului „Bild“. Peer Steinbrueck a explicat că planul guvernului german de salvare a băncilor, în valoare de 480 de miliarde de euro, se va desfăşura până anul viitor şi „cu certitudine vom avea nevoie de el atât de mult“. Băncile vor putea solicita acordarea de garanţii guvernamentale pentru creditele pe termen scurt (mai puţin de 36 de luni) pe care doresc să le contracteze de la alte bănci (un capital pentru care guvernul de la Berlin a prevăzut o sumă de 400 de miliarde de euro). La aceasta se adaugă cele 80 de miliarde de euro pe care Berlinul le-a alocat pentru preluarea de către stat a unor participaţii la băncile care vor dori să se recapitalizeze. Islandezii vor în UE Peste o mie cinci sute de islandezi au demonstrat în capitala Reykjavik, cerând demisia primu-ministrului şi a şefului băncii centrale, pentru că ei nu au reuşit să evite criza financiară care a lovit economia acestei ţări. Demonstranţii, în număr mai exact de aproximativ 2.000, potrivit organizatorilor, au cerut, de asemenea, ca această insulă din Atlanticul de Nord să treacă la acţiune pentru a se alătura în curând Uniunii Europene, menţionează Reuters. Protestatarii au cerut alegeri anticipate pentru a grăbi aderarea la UE. Sistemul financiar islandez a intrat în colaps după ce ţara a fost forţată să naţionalizeze în această lună trei dintre cele mai mari bănci ale sale. Guvernul de coaliţie, al cărui mandat expiră în 2011, este divizat asupra chestiunii aderării la UE, Partidul Independenţei al lui Haarde fiind contra, în timp ce partenerul său mai mic, Alianţa Democratică Socială, fiind în favoarea ei.