Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 23 Octombrie 2008

Vrâncenii, nemulţumiţi de calitatea vinurilor din acest an

Podgorenii din judeţul Vrancea anunţă o cantitate mare de struguri pentru producţia din acest an, însă calitatea vinului va fi sub cea de anul trecut. 90% din podgoriile din judeţul Vrancea au fost recoltate, cantitatea totală de struguri ajungând la 166.500 de tone. Conform datelor statistice a fost recoltată 85% din suprafaţă cultivată cu struguri pentru vin, 16.487 de hectare, producţia medie obţinută fiind de 7.800 de kilograme/hectar. Strugurii de masă au fost recoltaţi pe 90% din suprafaţă, producţia medie la hectar fiind de 8.650 de kilograme. „Strugurii au acumulat suficient zahăr pentru obţinerea unui vin de calitate, dar anul trecut vinurile au fost mai bune decât cele pe care le vom obţine anul acesta. Avantajul este că în acest an vom avea mai mult vin“, a declarat inginerul tehnolog Victoriţa Petrea, citată de portalul Agromanager. Pentru acest an, unul dificil pentru viţa-de-vie din cauza secetei şi a manei, cele mai bune vinuri vor fi cele negre, respectiv Feteasca Neagră şi Merlot.

800 de milioane de euro pentru modernizarea exploataţiilor agricole

Fermierii au accesat bani pentru modernizarea exploataţiilor agricole (2.055 de proiecte), creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere (586 de proiecte) şi renovarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (544 de proiecte). Potrivit Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR), valoarea celor 2.055 de proiecte depuse pentru modernizarea exploataţiilor agricole este de peste 800 de milioane de euro, pentru creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere valoarea proiectelor depuse este de 859 de milioane de euro, iar valoarea proiectelor depuse pentru renovarea satelor este de 1,18 miliarde de euro. „Din proiectele depuse până în prezent, au fost contractate deja 620“, a declarat, pentru Business Standard, Graţiela Tiron, şef serviciu informare în cadrul autorităţii de management al PNDR din cadrul MAPDR. Cele mai multe proiecte aprobate (531) sunt pe axa modernizării exploataţiilor agricole.

Credite pentru evitarea despăduririlor

Comisia Europeană doreşte ca statele comunitare să susţină eforturile internaţionale pentru reducerea cu 50% până în 2020 a despăduririlor la nivel mondial şi, în cele din urmă, pentru eliminarea completă a acestui fenomen până în 2030, scrie EUObserver. În acest scop, comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas, a propus ca un procent din sumele colectate din comercializarea cotelor de poluare ca urmare a aplicării schemei de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră să fie folosit pentru finanţarea conservării pădurilor în ţările din lumea a treia, unde au loc cele mai multe despăduriri. În plus, executivul comunitar intenţionează ca, în cadrul negocierilor internaţionale pe tema combaterii schimbărilor de climă, să obţină acordul pentru crearea unui mecanism prin care ţările în curs de dezvoltare să primească bani pentru eforturile depuse în sensul reducerii despăduririlor şi degradării pădurilor. În cadrul mecanismului, CE are în vedere şi includerea pe pieţele de carbon a „creditelor pentru despăduriri“ - credite pentru despăduririle evitate -, cu scopul de a creşte capacitatea Comisiei de a reduce cantităţile de emisii prin stimularea cu sume de bani a celor care reuşesc să diminueze aceste cantităţi.