Pe scurt

Fermierii sunt sfătuiţi să folosească mai puţine pesticide

Fermierii trebuie să folosească mai puţine îngrăşăminte chimice şi pesticide, iar autorităţile locale trebuie să îmbunătăţească modalităţile de tratare a apelor uzate rezultate din activităţile agricole, prin dezvoltarea de proiecte de investiţii, în condiţiile în care, în apă, se constată o concentraţie destul de mare de azot şi fosfor, mai ales în zona marilor aglomerări urbane, conform rapoartelor de monitoring realizate de Administraţia Naţională „Apele Române“. Statisticile ANAR, realizate în baza datelor colectate în perioada 2004-2007, arată că în cazul apelor subterane concentraţii mari de nitraţi se înregistrează în zona de câmpie (Câmpia Română şi Câmpia de Vest) şi mai puţin în cea de podiş (Podişul Moldovei şi Depresiunea colinară a Transilvaniei). În cazul râurilor, concentraţii mai ridicate de azotaţi au fost înregistrate, în general, în secţiunile localizate pe râurile mici nepermanente (cu debite reduse) din Câmpia Română şi din Dobrogea.

Volksbank nu mai dă credite în franci elveţieni

Volksbank a anunţat, ieri, că nu va mai acorda credite în franci elveţieni, pe fondul crizei financiare internaţionale. „Având în vedere volatilitatea pieţei financiare internaţionale şi faptul că, în condiţiile introducerii noilor norme cu privire la creditarea persoanelor fizice, finanţarea în moneda elveţiană nu mai este la fel de atrăgătoare, Volksbank România a decis să nu mai acorde împrumuturi în franci elveţieni începând cu data de 14 octombrie 2008“, arată un comunicat al VB. Prin această decizie, Volksbank România se aliniază politicii Băncii Naţionale şi recomandărilor FMA (Autoritatea Financiară din Austria) de a nu mai promova împrumuturile în moneda elveţiană, precizează comunicatul. Începând cu 14 octombrie, data sistării împrumuturilor în franci elveţieni, Volksbank România se concentrează pe creditarea în lei şi în moneda europeană.

4 miliarde de euro anual, pentru autostrăzi

România va trebui să investească anual între patru şi cinci miliarde de euro anual în următorii 10-15 ani pentru a construirea a circa 3.000 de kilometri de autostradă şi pentru întreţinerea reţelei de 16.000 de kilometri de drumuri naţionale, a declarat preşedintele unei companii de consultanţă, Michael Stanciu. „Volumul de investiţii necesar pentru a atinge planurile ambiţioase de construcţie a celor 3.000 de kilometri de autostrăzi de care se tot vorbeşte impune investiţii anuale de circa patru-cinci miliarde de euro anual în următorii 10-15 ani“, a spus Michael Stanciu, principalul acţionar al Search Corporation, cel mai mare jucător de pe piaţa de consultanţă pentru infrastructură din România. Acesta a precizat că România a pierdut deja oportunitatea de a face un contract în această formă de organizare, pe Autostrada Bucureşti-Braşov, acolo unde aproape că fuseseră semnate contracte pentru construcţia tronsonului Comarnic-Braşov în 2004, proiect abandonat în 2005, pentru a fi, ulterior, reluat în acest an, când s-a decis concesionarea tronsonului, cu costuri însă mult mai mari.