Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 28 Septembrie 2008

Schimbarea climatică, a doua mare problemă a lumii

Trei sferturi din cetăţenii europeni iau în serios problema schimbării climatice, în timp ce două treimi au început să ia măsuri pentru combaterea acesteia. Marea majoritate a europenilor consideră că nici ei, nici guvernele sau Uniunea Europeană nu întreprind acţiuni suficiente pentru a stopa schimbarea climatică. Acestea reprezintă doar câteva din datele incluse în Eurobarometrul privind schimbarea climatică, care a fost prezentat la PE. 62% din europeni percep schimbarea climatică drept a doua mare problemă a lumii, după nivelul sărăciei din lume, însă 41% din europeni nu sunt suficient de informaţi cu privire la cauzele şi consecinţele schimbării climatice. „În Italia, oamenii nu conştientizează această problemă, spre deosebire de Grecia sau Cipru. Preocuparea în acest sens intervine probabil în ţările care au început să observe efectele schimbării climatice, precum seceta sau incendii de pădure“, a declarat preşedintele Comisiei temporare privind schimbarea climatică, Guido Sacconi. În urma unor sondaje specializate, au fost identificate câteva motive care stau la baza deciziei de a lupta împotriva schimbării climatice, precum datoria fiecăruia de a proteja mediul înconjurător sau preocuparea pentru generaţiile viitoare. Consiliul şi Parlamentul vor trebui să ajungă până la sfârşitul acestui an la un acord comun privind schimbarea climatică.

Procurorul-şef al DNA, nominalizat la premiul „Europenii Anului“

Un număr de 25 de personalităţi din sfera politicii, culturii, administraţiei sau afacerilor au fost nominalizate, joi seara, pentru ediţia de anul acesta a premiilor „Europenii Anului“, acordate de publicaţia săptămânală „European Voice“. Printre candidaţi se regăsesc preşedintele francez Nicolas Sarkozy, preşedintele sârb Boris Tadic, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker sau procurorului-şef al DNA, Daniel Morar. Principalul criteriu pentru desemnarea nominalizaţilor l-a constituit influenţa pe care au avut-o aceştia asupra agendei europene în ultimele 12 luni. Câştigătorii de la cele şase categorii vor fi anunţaţi în cadrul unei ceremonii ce va avea loc la Bruxelles, pe 2 noiembrie. Românul Daniel Morar „concurează“ la categoria „Inspiraţia Anului“, alături de George Soros.

Austriecii votează de la 16 ani

Pentru prima oară în Europa la alegerile legislative anticipate din Austria desfăşurate ieri tinerii care au împlinit 16 ani au fost aşteptaţi la urne. Votul tânărului electorat nu va putea decide soarta scrutinului, având în vedere ca acesta nu reprezintă decât 3% din numărul total al alegătorilor. Codul electoral austriac este unul complex, bazat pe o repartizare proporţională naţională şi pe circumscripţii, relatează AFP. Începând din 1983, Austria este guvernată de coaliţii, iar rata de participare la vot cea mai ridicată, de 80,4%, s-a înregistrat la alegerile din 2002. La precedentele alegeri legislative austriecii cu drept de vot s-au prezentat la urne într-o proporţie de 78,5%. O altă noutate a sistemului electoral este că mandatul deputaţilor va fi de cinci ani, şi nu de patru.