Pe scurt

Săptămâna internaţională a apei

La Stockholm s-a deschis luni „Săptămâna internaţională a apei“, la care participă circa 2.500 de experţi, manifestare la care au fost lansate apeluri la schimbarea comportamentului şi a mentalităţii, relatează AFP. „Am avut un mod de viaţă foarte luxos în ultimii 25 de ani, fără să ne pese deloc de mediu. Trebuie acum să ne schimbăm modul în care consumăm, cumpărăm, mâncăm“, a declarat profesorul britanic John Anthony Allan, laureat al Premiului Apei Stockholm 2008, în cadrul unei conferinţe de presă. O cincime din populaţia lumii suferă în prezent din cauza lipsei de apă şi cifra va fi de 30% în 2025, potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite, care a decretat 2008 drept „Anul Internaţional al Sanităţii“. „Lipsa de acces la instalaţii sanitare este una dintre cele mai mari scandaluri din toate timpurile, este o problemă pe care noi trebuie s-o avem în vizor“, a declarat Prinţul de Orania Willem-Alexander, preşedintele Consiliului Consultativ pentru apă şi sanitaţie de pe lângă Secretariatul General al Naţiunilor Unite. El a subliniat că „7.500 de persoane mor zilnic din cauza lipsei de igienă şi lucrurile nu se mişcă de şapte ani“.

Insula Şerpilor, destinaţie turistică

Insula Şerpilor a reapărut în atenţia mass-media de la Kiev, în contextul audierilor în problema delimitării graniţei maritime dintre Ucraina şi România la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga (CIJ), prevăzute să înceapă în data de 2 septembrie, relevă portalul Kontrakt. Miza contenciosului este statutul Insulei Şerpilor, întrucât de stabilirea acestuia va depinde cărei părţi îi va reveni platoul continental al insulei, bogat în hidrocarburi. Amintind că România este cea care a acţionat Ucraina la CIJ în 2004, experţii ucraineni relevă că în timp ce Bucureştiul insistă că „palma de uscat“ reprezintă o stâncă, fără surse proprii de apă potabilă şi activităţi economice proprii, Kievul încearcă să demonstreze că Insula Şerpilor chiar este o insulă, cu posibilitatea de a fi locuită şi deci cu drept la platou continental. Pentru a-şi susţine cauza, autorităţile ucrainene au demarat în Insula Şerpilor, unde în prezent, oficial, îşi au domiciliul stabil 30 de persoane, proiecte de infrastructură, pentru a o transforma într-o destinaţie turistică atractivă. Insula Şerpilor (17 ha) îi interesează pe ucraineni nu doar ca sursă de hidrocarburi, ci şi ca loc de reşedinţă. În pofida faptului că Legea Funciară ucraineană interzice închirierea şi vânzarea terenurilor din fondul maritim, cererea la o parcelă în Insula Şerpilor este destul de mare. Astfel, preţul de pornire pentru un acru (0,4 hectare) în Insula Şerpilor se ridică la 1.000 de dolari şi ajunge până la 70.000 de dolari, în funcţie de aşezare. În 2001, la 40 km de Insula Şerpilor, au fost descoperite rezerve de ţiţei, în volum de 10 milioane tone, şi de gaze, în volum de 10 miliarde metri cubi.