Pe scurt

Strategia energetică, vitală pentru Europa

Fostul premier socialist Laurent Fabius, în prezent deputat al PS, a estimat, ieri, că Franţa, care asigură în prezent preşedinţia turnantă a Uniunii Europene, trebuie să iniţieze la nivel european un program de amploare în domeniul energetic, transmite France Presse. În calitatea sa de preşedinte al Consiliului Uniunii Europene, Nicolas Sarkozy trebuie să „lanseze un program de amploare (în domeniul energetic - n.r.), acesta este un lucru esenţial“, a spus Fabius. El consideră totodată că Franţa se confruntă „în mod evident cu un risc de recesiune“ şi a solicitat guvernului să anuleze o „parte“ a prevederilor pachetului fiscal pentru a putea face faţă crizei. „Desigur, nu i se poate reproşa domnului Sarkozy conjunctura internaţională, dar i se poate reproşa faptul că a consumat în mod excesiv tot ceea ce aveam“, a declarat el postului de televiziune RTL, apreciind că „în mod cert se poate vorbi despre un risc de recesiune“ în Franţa. „Ne aflăm într-o situaţie mai dificilă“ decât celelalte ţări europene, „mai ales pentru că ne-am cheltuit toate mijloacele bugetare“, a adăugat fostul premier francez. Deputatul socialist consideră că guvernul trebuie să „anuleze o parte a prevederilor pachetului fiscal pentru a da o gură de aer, în special în ceea ce priveşte dispoziţiile sociale“.

Reuniune extraordinară a Consiliului European

Franţa va convoca o reuniune extraordinară a Consiliului European pentru a discuta reacţia Rusiei dacă Moscova nu-şi va retrage rapid trupele din Georgia, a avertizat preşedintele Nicolas Sarkozy într-o tabletă care va apărea ieri în cotidianul „Le Figaro“, relatează Reuters şi AFP. „Această retragere trebuie efectuată fără întârziere“, scrie şeful statului francez, adăugând că „acest punct nu este negociabil din punctul meu de vedere“. Preşedintele Franţei, care deţine preşedinţia prin rotaţie a Uniunii Europene (UE), a repetat că toate condiţiile armistiţiului cu Georgia trebuie îndeplinite. „Retragerea trebuie să vizeze toate forţele ruse care au pătruns în Georgia de la 7 august. Dacă această clauză a acordului de încetare a focului nu este aplicată rapid şi pe deplin, voi fi nevoit să convoc o reuniune extraordinară a Consiliului European pentru a decide consecinţele care rezultă de aici“, a avertizat el. Consiliul European este format din liderii statelor membre ale UE şi din preşedintele Comisiei Europene. Anterior în cursul zilei, Nicolas Sarkozy i-a declarat telefonic liderului de la Kremlin, Dmitri Medvedev, că vor exista „consecinţe serioase“ asupra relaţiilor Rusiei cu UE dacă forţele ruse nu se vor retrage din Georgia, aşa cum stipulează armistiţiul.

Scade cererea de petrol din ţările vestice

Cererea de petrol din ţările vestice va înregistra cea mai mare scădere din ultimii 25 de ani, pe fondul accentuării încetinirii economiei globale şi a reacţiei consumatorilor la preţurile ridicate, potrivit publicaţiei „Times Online“. Cererea ţărilor care fac parte din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) se situează la o medie de 48,6 milioane de barili pe zi în acest an, în scădere cu 1,3% sau cu 620.000 de barili, de la 49,2 milioane în 2007, a anunţat Agenţia Internaţională de Energie. Cea mai mare scădere a cererii de petrol a OECD a avut loc în 1983, când aceasta s-a redus cu 684.000 de barili pe zi, în anii ce au precedat revoluţia iraniană. Potrivit reprezentantului Dresdner Kleinwort, Gareth Lewis-Davies, preţurile ridicate au determinat schimbări în comportamentul consumatorilor, în special al celor din ţările membre OECD. Populaţia a utilizat combustibil în cantităţi mai reduse şi a consumat mai puţină benzină pentru maşini. Departamentul Transporturi al SUA a anunţat, în această săptămână, că americanii au condus cu 4,7% mile mai puţin în iunie, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Aceasta a reprezentat cea de a opta scădere lunară consecutivă. Gareth Lewis-Davies a adăugat că scăderea severă a cererii de petrol a ţărilor vestice este factorul principal care a dus la scăderea rapidă a preţurilor. Acestea au coborât cu aproape 22% de la atingerea nivelului maxim de 147 fr dolari barilul, din 11 iulie. Sâmbătă, preţul unui baril de ţiţei era de aproximativ 115 dolari.