Victoria republicanului Donald Trump la alegerile prezidenţiale americane, continuarea războiului din Orientul Mijlociu sau Jocurile Olimpice de la Paris se numără printre evenimentele care, potrivit unei
Pe scurt
Karadzic a făcut dinarul mai puternic
Moneda naţională a Serbiei, dinarul, ar putea să se aprecieze în raport cu moneda euro, după ce liderul sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic, a fost arestat. Mai mult, şansele aderării Serbiei la Uniunea Europeană au crescut simţitor, transmite Bloomberg. „Acest lucru va fi un factor pozitiv pentru dinar, deoarece se reflectă pozitiv asupra negocierilor de aderare a Serbiei la UE. Demonstrează că sârbii sunt deschişi la cooperarea cu comunitatea internaţională şi au voinţa politică de a respecta solicitările Tribunalului de la Haga“, a declarat Goran Saravanja, analist, pentru regiunea Balcanilor, la UniCredit SpA Zagreb, Croaţia. Dinarul s-a apreciat cu 0,4 procente, în raport cu moneda euro, în perioada care a trecut de la data de 7 iulie 2008, când un nou guvern de coaliţie pro-european a fost numit în funcţie, după două luni de negocieri. Cabinetul condus de premierul Mirko Cvetkovic a promis că va pregăti Serbia pentru obţinerea calităţii de ţară membră a Uniunii Europene şi va deschide economia pentru investiţiile internaţionale. Dobânda de referinţă practicată, în prezent, de Banca centrală a Serbiei, de 15,75 procente, este cea mai ridicată din Europa, după cea înregistrată în Turcia. Ţările comunitare, divizate de Ucraina Divizate în legătură cu aderarea la termen a Ucrainei la UE, ţările europene au convenit, marţi, că un acord de parteneriat întărit cu Kievul nu spune clar dacă această ţară are vocaţia de a intra, într-o zi, în clubul lor, informează AFP. În cadrul unei discuţii, la Bruxelles, a miniştrilor europeni de Externe, „a existat un larg acord“, pentru a oferi acestui text numele „acord de asociere“, tocmai pentru că o astfel de denumire „nu prejudiciază“ viitorul relaţiilor dintre Ucraina şi UE, a explicat o sursă diplomatică apropiată preşedinţiei franceze a Uniunii Europene. Ţările vecine Ucrainei, începând cu Polonia şi ţările baltice, doresc ca UE să răspundă clar cererilor Guvernului ucrainean, afirmând „perspectiva sa europeană“. Însă, alte ţări, precum Germania, Spania, Belgia sau Olanda, se opun şi estimează că o cooperare întărită cu Ucraina trebuie să se oprească la porţile UE. La sosirea sa la reuniunea de miniştri, comisarul pentru Relaţii externe, Benita Ferrero-Waldner, a afirmat că „nu există un consens printre ţările membre“, în legătură cu această chestiune. „Este adevărat că negocierile (în legătură cu un acord de parteneriat întărit) au avansat rapid, însă, pe teren, noi aşteptăm mai multă stabilitate“, a explicat Benita Ferrero-Waldner.