Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Societate Actualitate socială Pe scurt

Pe scurt

Data: 16 Iunie 2008

Sute de români îşi cumpără case în Ungaria

Raiul românilor care îşi doresc o casă la un preţ decent e la graniţa cu Ungaria. Cu utilităţi şi drumuri de acces excelente, românii de lângă frontieră au ajuns să zică acasă arătând peste graniţă. În Botonio, Artand, sau Bedeo, o casă e un chilipir pe lângă una în Arad sau în centrul Oradei. În Botonio, la 25 de kilometri de Arad, o casă cu grădină se vinde la 20.000 de euro. Cu banii ăştia nu-ţi mai cumperi de mult nimic în România. În apropierea Aradului, preţul oricărei locuinţe trece de 40.000 de euro. Afacerea nu a fost trecută cu vederea de firmele imobiliare româneşti care au simţit că tranzacţiile cu case în Ungaria sunt o mină de aur. Numai în localitatea Batania, 400 de români şi-au cumpărat case în ultimii doi ani. Puţin mai la nord, la Oradea, alte sute de români se simt acasă, tot în Ungaria. Nici nu e greu - un drum cu maşina până la serviciu le ia mai puţin decât unul prin oraş în orele de vârf. O casă care în Oradea ar putea ajunge la 200.000 de euro, costă peste graniţă cam 40.000. Şi în Artand, Biharcherestes sau Bedo preţurile au crescut în ultimul an, dar românii care aleg să-şi cumpere o casă acolo fac încă o afacere bună.

Asiaticii investesc în Galaţi

Investiţiile sunt o miză şi pentru viitorul primar al Galaţiului. Acesta va conduce o comunitate de peste 300.000 de oameni şi va avea pe mână un buget anual de aproape 200 de milioane de euro. Aşadar, o miză foarte mare, pentru că cele mai importante investiţii sunt planificate în perioada următoare. Galaţiul mai are un potenţial atu: este la doar câţiva kilometri de graniţa estică a Uniunii Europene şi, împreună cu Brăila, ar putea forma cea mai mare metropolă din provincie. Conform proiectelor, zona metropolitană Galaţi-Brăila ar avea peste 600.000 de locuitori şi ar deveni un magnet pentru investitori. Gălăţenii au făcut primul pas către zona metropolitană, construind un cartier ANL la ieşirea din oraş, însă în judeţul Brăila. Cele două municipalităţi sunt acum în conflict. Dacă se va ajunge la un consens, în această vară fi creată cea mai mare aglomerare urbană din ţară după Bucureşti. Investitorii au început deja să-şi arate interesul, în special în Zona Liberă Galaţi. Aceasta se află între oraşul Galaţi şi graniţa cu Moldova şi Ucraina, practic frontiera de Est a Uniunii Europene. Sunt aici 138 de hectare. Nouă dintre acestea nu au fost până acum concesionate. Interesul investitorilor este foarte mare. O investiţie de aici a ajuns la 100 de milioane de euro. Şi turismul se poate dezvolta în Galaţi. Galaţiul are cel mai mare şantier naval de la Dunăre şi unul dintre cele mai mari porturi. Cu toate acestea, navele de croazieră care trec pe Dunăre nu opresc niciodată aici. Două sunt motivele: nu sunt dane de acostare pentru navele de agrement şi nici o infrastructură turistică deosebită în zonă. Tinerii din Galaţi spun că cel mai important e să vină mari investitori în oraş, ca să îşi găsească locuri de muncă bine plătite.