Pe scurt

Suprafeţe mai mari de terenuri cultivate

Franţa şi Germania doresc suplimentarea suprafeţelor cultivate din Europa, în contextul actualei crize alimentare mondiale, au afirmat la unison luni ministerele agriculturii din cele două ţări. Anunţul a fost făcut cu ocazia consiliului miniştrilor franco-german de la Straubing, informează AFP. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, introducerea obligatorie a terenurilor necultivate, prevăzută pentru limitarea supraproducţiilor, ar putea fi din nou abolită, se precizează într-un comunicat comun al celor două ministere, care aduce aminte că această măsură este discutată la nivel european. Printre altele, cele două ministere s-au pronunţat în favoarea dezvoltării bioenergiei, subliniind importanţa folosirii acesteia „pentru protejarea climatului şi aprovizionarea cu energie“. Obiectivele europene ce vizează creşterea producţiei de biocarburanţi permit ca „aproximativ 90% din suprafeţele cultivabile din Europa să fie folosite pentru producerea de alimente“ au apreciat cele două ministere. Clima şi energia sunt principalele dosare aflate pe ordinea de zi a summitului franco-german, notează AFP.

UE vrea să ne pună la muncă

Ţările membre ale Uniunii Europene au convenit asupra reglementărilor comune pentru a permite salariaţilor să lucreze peste 48 de ore săptămânal şi pentru

a-i proteja pe lucrătorii angajaţi temporar, a anunţat preşedinţia slovenă a UE, citată de AFP. Aceste două texte sociale majore, legate într-o negociere pentru a determina ţările să facă compromisuri, erau blocate de câţiva ani. Ele au fost acceptate „cu majoritate calificată“. Totuşi, cele două proiecte mai trebuie aprobate de Parlamentul European, ceea ce este departe de a fi o certitudine. Cinci ţări - Spania, Belgia, Grecia, Ungaria şi Cipru - au criticat vehement propunerile referitoare la timpul de lucru, anunţând un arbitraj tensionat în Parlament. Revizuirea directivei asupra organizării timpului de lucru urmăreşte să încadreze mai bine - fără totuşi să suprime - derogările de la plafonul săptămânal de 48 de ore de muncă, deja gravat în legislaţia europeană, pe care patronii le pot negocia individual cu angajaţii lor. În anumite condiţii bine definite, europenii vor putea să aleagă să lucreze până la 60 de ore sau 65 de ore săptămânal. Această revizuire introduce între altele pentru prima oară definirea „perioadelor de veghe inactive“, care vor putea să nu mai fie contabilizate ca timp de lucru. Două decizii ale justiţiei europene stipulează că timpul de veghe trebuie să fie calculat integral ca timp de lucru însă majoritatea statelor europene încalcă această regulă, în special în cadrul profesiilor medicale.